Viteza și distanța de siguranță trebuie adaptate constant la starea carosabilului, nu la limitele afișate
Pe timp de iarnă, limita legală de viteză nu mai este un reper suficient. Carosabilul poate fi umed, înghețat sau acoperit parțial cu zăpadă, iar aderența se schimbă de la un kilometru la altul. O viteză care vara este sigură poate deveni periculoasă iarna.
De asemenea, distanța de frânare crește semnificativ pe zăpadă sau gheață. La viteze mici, diferența poate părea neglijabilă, dar la peste 50 km pe oră spațiul necesar pentru oprire se dublează sau chiar se triplează. De aceea, distanța față de mașina din față trebuie mărită vizibil, nu cu câțiva metri.
Un alt aspect important este anticiparea. Șoferii trebuie să privească mai departe pe drum și să reducă viteza din timp, nu în ultimul moment. Frânările bruște sunt una dintre cele mai frecvente cauze ale derapajelor iarna.
Adaptarea stilului de condus la sezonul rece nu ține doar de experiență sau de tipul mașinii. Este o regulă de bază care poate face diferența.
Frânarea și manevrele trebuie făcute progresiv pentru a evita pierderea aderenței
Iarna, frâna nu se mai folosește la fel ca în sezonul cald. Apăsarea bruscă a pedalei poate bloca roțile sau poate activa sistemele electronice într-un mod care prelungește oprirea. Frânarea progresivă, începută din timp, este mult mai eficientă.
În plus, mișcările bruște ale volanului trebuie evitate. Chiar și la viteze mici, o corecție rapidă poate face mașina să piardă aderența, mai ales pe gheață sau pe zăpadă tasată. Volanul se manevrează lin, cu corecții mici și controlate.
În curbe, intrarea trebuie făcută cu viteză redusă. Frânarea în mijlocul curbei crește riscul de derapaj, motiv pentru care viteza se ajustează înainte de viraj, nu în timpul lui.

Pornirea de pe loc, urcările și coborârile pot pune probleme în condiții de iarnă
Pornirea de pe loc pe zăpadă sau gheață trebuie făcută cu accelerație minimă. Patinarea roților reduce aderența și poate bloca mașina. În multe situații, o plecare lentă este mai eficientă decât forțarea accelerației.
La urcări, este important ca viteza să fie constantă. Oprirea pe rampă poate face reluarea dificilă sau chiar imposibilă. Dacă drumul este foarte alunecos, menținerea unei trepte superioare ajută la reducerea patinării.
Coborârile sunt la fel de riscante. Frâna se folosește cu atenție, iar frâna de motor devine un aliat important. Menținerea unei viteze mici și constante reduce riscul de alunecare necontrolată.
Comportamentul în trafic trebuie să fie mai prudent, mai previzibil și mai răbdător
Pe timp de iarnă, depășirile devin manevre cu risc crescut. Vizibilitatea este adesea redusă, iar spațiul necesar pentru revenirea pe bandă este mai mare. Multe depășiri care par sigure vara nu mai sunt justificate iarna.
Intersecțiile și zonele umbrite sunt puncte sensibile. Acolo se formează frecvent gheață, chiar dacă restul drumului este curat. Reducerea vitezei înainte de aceste zone este esențială.
Semnalizarea clară și din timp ajută ceilalți participanți la trafic să anticipeze manevrele. Un comportament previzibil reduce semnificativ riscul de accident în condiții dificile.
Una dintre cele mai întâlnite greșeli este supraestimarea aderenței. Mulți șoferi pornesc la drum presupunând că dacă mașina are anvelope de iarnă, riscurile sunt eliminate. În realitate, acestea doar reduc pericolele, nu le anulează.
O altă greșeală este graba. Drumurile scurte prin oraș sunt tratate superficial, deși exact acolo apar cele mai multe accidente iarna. Carosabilul rece și umed poate fi la fel de periculos ca un drum acoperit de zăpadă.
