Regulă pentru românii care stau la bloc. Legea stabilește amenzi de până la 1.500 de lei pentru vecinii gălăgioși

Muzică dată prea tare, petreceri care se termină după miezul nopții, renovări la ore nepotrivite sau animale care produc zgomot în mod repetat. Sunt situații întâlnite frecvent în blocurile de locuințe și care ajung adesea să genereze conflicte între vecini.

În astfel de cazuri, prima reacție a multor persoane este să se adreseze asociației de proprietari și să ceară intervenția președintelui. Totuși, puțini știu care sunt atribuțiile reale ale asociației și când trebuie implicate alte autorități. Legea oferă anumite instrumente pentru rezolvarea acestor probleme, însă nu toate țin de competența asociației.

Viața la bloc cu vecinul insuportabil. Nu orice zgomot este sancționat, dar problemele repetate pot avea consecințe

Mulți oameni asociază imediat problema zgomotului cu orele de liniște. Într-adevăr, Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială stabilește intervalele în care liniștea locatarilor beneficiază de o protecție specială. În prezent, acestea sunt în principal intervalele 22:00-08:00 și 13:00-14:00.

Totuși, asta nu înseamnă că orice comportament zgomotos este acceptabil în afara acestor intervale.

Atunci când zgomotul devine constant și afectează în mod repetat viața celorlalți locatari, pot apărea conflicte serioase și pot fi necesare intervenții din partea autorităților.

Problema nu este reprezentată doar de un incident izolat, ci de situațiile care se repetă și transformă folosirea normală a locuinței într-o experiență dificilă pentru vecini.

Ce poate face și ce nu poate face asociația de proprietari

Aici apare una dintre cele mai frecvente confuzii. Mulți locatari consideră că președintele asociației are obligația să rezolve orice conflict dintre vecini. În realitate, atribuțiile asociației sunt limitate de lege.

Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari stabilește că rolul asociației este administrarea și gestionarea condominiului, precum și reprezentarea intereselor proprietarilor în ceea ce privește proprietatea comună.

Prin urmare, asociația poate primi și înregistra reclamații, poate discuta situația cu proprietarul reclamat, poate transmite notificări și poate încerca medierea conflictului.

De asemenea, poate informa persoanele afectate cu privire la instituțiile competente și poate păstra evidența sesizărilor primite.

În schimb, asociația nu poate aplica amenzi pentru zgomot, nu poate constata oficial contravenții, nu poate intra în apartamentul persoanei reclamate și nu poate obliga un proprietar să adopte anumite măsuri.

Aceste atribuții aparțin autorităților publice, nu asociației de proprietari.

Legea permite sesizarea asociației, dar nu îi oferă puterea de a sancționa

Un aspect interesant din Legea nr. 196/2018 este că proprietarii afectați de comportamentul unui vecin se pot adresa în scris președintelui asociației și comitetului executiv.

Mai exact, legea prevede că atunci când un proprietar împiedică folosirea normală a condominiului sau produce prejudicii celorlalți proprietari, persoanele afectate pot sesiza atât conducerea asociației, cât și instituțiile cu atribuții privind respectarea ordinii și liniștii publice.

Această prevedere este importantă deoarece confirmă că asociația poate fi implicată în gestionarea situației.

Totuși, legea nu transformă asociația într-un organ de control și nu îi oferă posibilitatea de a aplica sancțiuni.

Rolul său rămâne unul de intermediere și de comunicare între părțile implicate.

Când trebuie chemată Poliția

Atunci când zgomotul devine repetitiv și afectează liniștea locatarilor, instituția competentă este Poliția Locală sau Poliția Română.

Legea nr. 61/1991 sancționează tulburarea liniștii locatarilor prin producerea de zgomote, folosirea aparaturii muzicale la intensitate mare sau alte activități similare care perturbă viața celorlalți locatari.

Pentru astfel de fapte, amenzile pot ajunge la valori cuprinse între 500 și 1.500 de lei.

Mai mult, dacă aceeași persoană repetă fapta într-un interval de 24 de ore de la prima constatare, sancțiunile pot crește la 2.000-3.000 de lei sau se poate dispune prestarea unei activități în folosul comunității, în condițiile prevăzute de lege.

Din acest motiv, atunci când problema persistă, simpla sesizare a asociației nu este suficientă.

Persoanele afectate au posibilitatea să contacteze direct autoritățile competente.

Dovezile pot deveni importante dacă situația se repetă

În multe cazuri, conflictele legate de zgomot nu se rezumă la un singur incident. Problemele apar săptămâni sau chiar luni la rând, iar vecinii ajung să formuleze sesizări repetate. În asemenea situații este utilă păstrarea unei evidențe a incidentelor.

Notarea datelor, a intervalelor orare și a duratei zgomotului poate ajuta la documentarea caracterului repetitiv al problemei.

De asemenea, existența altor vecini afectați poate avea importanță, deoarece demonstrează că nu este vorba despre o nemulțumire izolată.

În anumite situații, înregistrările realizate din propria locuință pot contribui la clarificarea circumstanțelor, alături de celelalte probe disponibile.

Notificările trimise de asociație pot avea efect chiar dacă nu reprezintă sancțiuni

Mulți proprietari ignoră plângerile formulate verbal de vecini, însă reacționează diferit atunci când primesc o notificare oficială din partea asociației.

O astfel de notificare nu este o amendă și nu produce efectele unui proces-verbal de contravenție. Totuși, ea poate demonstra că problema a fost semnalată în mod oficial și că există nemulțumiri din partea altor locatari.

În practică, numeroase conflicte se rezolvă în această etapă, fără să mai fie necesară intervenția Poliției sau alte demersuri suplimentare.

Tocmai de aceea, chiar dacă nu poate sancționa, asociația poate juca un rol important în prevenirea escaladării conflictului.

Există și situații în care discuțiile, notificările și intervențiile repetate ale autorităților nu duc la rezolvarea conflictului.

În asemenea cazuri, persoanele afectate pot analiza inclusiv posibilitatea unor demersuri în instanță pentru protejarea dreptului la folosința normală a locuinței și pentru încetarea comportamentului care produce prejudicii.

Aceste situații sunt însă mai complexe și depind de circumstanțele concrete ale fiecărui caz.

De regulă, ele apar doar după ce au fost încercate celelalte mecanisme disponibile și problema continuă să afecteze în mod constant viața locatarilor.

Asociația poate ajuta, dar nu poate înlocui atribuțiile Poliției

Una dintre cele mai răspândite idei greșite este că președintele asociației poate rezolva singur orice problemă legată de zgomotul produs de un vecin.

Legea nr. 196/2018 îi oferă asociației un rol important în comunicare, mediere și administrarea relațiilor dintre proprietari, însă nu îi acordă competențe de sancționare.

Atunci când zgomotul devine constant și afectează în mod real liniștea locatarilor, mecanismele prevăzute de Legea nr. 61/1991 și intervenția autorităților competente devin elementele esențiale pentru soluționarea situației.

Din acest motiv, cea mai eficientă abordare este de regulă o combinație între implicarea asociației de proprietari și utilizarea procedurilor legale puse la dispoziție de autorități.