Iașul instalează 175 de insule ecologice digitalizate pentru colectare separată
Un număr de 175 de ansambluri de containere digitalizate urmează să fie instalate în următoarele luni în municipiul Iași. Primele au fost deja date în folosință, într-un proiect de peste 24 de milioane de lei, care vizează colectarea separată a deșeurilor menajere.
Primarul Mihai Chirica a declarat că este vorba despre o nouă etapă în modernizarea sistemului de colectare, realizată împreună cu operatorul Salubris SA. Acesta a afirmat că Iașul își propune să devină un model la nivel național în ceea ce privește colectarea separată și reciclarea.
„Este o nouă etapă pe care Primăria Iaşi şi Salubris SA o parcurg în programul de modernizare a sistemului de colectare separată a deşeurilor. Avem cel mai modern şi mai performant operator de salubritate din ţară şi ne propunem să devenim şi un model la nivel naţional în ceea ce priveşte colectarea separată şi reciclarea”, a declarat primarul Iaşiului, Mihai Chirica.
Proiectul include 150 de insule supraterane și 25 subterane. Finanțarea a fost asigurată inițial prin PNRR, Componenta C3, cu o sumă totală de 24,2 milioane de lei, iar ulterior proiectul a fost preluat pentru finanțare de Administrația Fondului pentru Mediu. Achiziția celor 150 de ansambluri supraterane a fost făcută centralizat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Cum funcționează eco-insulele și cine poate avea acces la ele
Fiecare insulă ecologică digitalizată este formată din cinci containere separate, pentru biodegradabil, rezidual, sticlă, plastic și metal, respectiv hârtie și carton. Sistemul este gândit pentru colectare controlată, iar containerele sunt protejate anti-vandalism și împotriva accesului neautorizat.
Accesul locatarilor se face doar pe baza unui card sau printr-o aplicație instalată pe telefonul mobil. Cardurile urmează să fie distribuite de operatorul local de salubritate, iar pentru fiecare eco-insulă vor fi alocate câte 200 de carduri.
Primăria Iași precizează că accesul este permis doar persoanelor arondate acelei insule, pentru a asigura utilizarea corectă a infrastructurii.
Pentru funcționarea optimă a sistemului, cetățenii sunt rugați să folosească saci de deșeuri de maximum 45 de litri.
Pentru a susține noul sistem, Salubris SA a organizat o licitație pentru achiziția primelor trei autospeciale destinate colectării separate din eco-insule. Bugetul disponibil a fost de aproape 8,5 milioane de lei. Prima autospecială a ajuns deja în baza Salubris, iar celelalte două urmează să fie livrate în perioada următoare.
Unde se duc deșeurile voluminoase și ce nu trebuie aruncat la Constanța
În Constanța, primăria atrage atenția asupra deșeurilor voluminoase și îi îndeamnă pe cetățeni să nu le abandoneze în locuri neamenajate. Acestea trebuie depozitate în containerele speciale, în bena de culoare verde.
Săptămâna aceasta, containerele pentru deșeuri voluminoase sunt amplasate în cartierele Km 4-5 și Km 5, pe strada Comarnic, la colț cu strada Fântânele, și pe strada Theodor D. Speranția, lângă platformele nr. 48/52. În aceste bene pot fi aruncate obiecte precum mobilier vechi, canapele, rafturi, dulapuri, saltele, uși, obiecte de uz sanitar, mochete sau calorifere.
Primăria precizează că în aceste containere nu se aruncă deșeuri menajere, resturi din construcții sau demolări, echipamente electrice și electronice ori deșeuri reciclabile. În plus, constănțenii pot duce permanent deșeurile voluminoase la centrul de colectare de pe bulevardul Aurel Vlaicu nr. 290 A, iar abandonarea deșeurilor pe domeniul public este contravenție și se sancționează conform normelor legale.
„Săptămâna aceasta, containerele speciale pentru colectarea deşeurilor voluminoase sunt amplasate în cartierele Km 4-5 şi Km 5: pe strada Comarnic, colţ cu strada Fântânele şi pe strada Theodor D. Speranţia, lângă platformele nr. 48/52.
Ce puteţi depozita în bena de culoare verde: mobilier vechi deteriorat, canapele, rafturi, dulapuri, saltele, uşi, obiecte de uz sanitar, mochete, calorifere, etc.
Ce NU puteţi depozita în aceste containere: deşeuri menajere, deşeuri rezultate din construcţii sau demolări, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri reciclabile (hârtie, carton, plastic, metal, sticlă).
Graficul de colectare a deşeurilor voluminoase poate fi consultat pe site-ul Primăriei Municipiului Constanţa, la secţiunea „Mediu”.
În afara acestor bene amplasate temporar în toate cartierele oraşului, constănţenii pot duce permanent deşeurile voluminoase la centrul de colectare situat pe bulevardul Aurel Vlaicu, nr.290 A, telefon: 0723 372 163.
Depozitarea sau abandonarea pe domeniul public al municipiului Constanţa a deşeurilor constituie contravenţie şi se sancţionează conform normelor legale în vigoare”, transmite Primăria Constanța
Un fond sprijinit de George Soros vrea să investească la Hotnews. Tranzacția ridică semne de întrebare. Cum se împacă Soros cu susținerea extremiștilor de la AUR
Site-ul HotNews.ro anunța anul trecut într-o după amiaza de vineri, mai exact pe data de 28 noiembrie, că ”o organizație cu sediul la New York, care manageriază compania Pluralis din Olanda și este interzisă de Putin în Rusia, a anunțat statul român că vrea să investească în HotNews”.
Site-ul își mai informa cititorii că, dacă se va realiza, investiția va fi de „sub 2 milioane de euro”.
Acționarii principali ai ZYX Publishing Group, grup de presă care editează HotNews, sunt omul de afaceri din industria producției video Dragoș Vîlcu, 53 de ani, și jurnalistul Răzvan Ionescu, 52 de ani, cel care este CEO al companiei media ZYX.
Într-un email către angajați, cei doi acționari au precizat că nu este semnat contractul și că se negociază, pe măsură ce se așteaptă acordul statului. „MDIF, o organizație care investește în presa independentă, cu sediul la New York, a notificat astăzi statul român, după discuții cu noi, că prin compania olandeză Pluralis intenționează să investească în ZYX Publishing Group”, mai scria HotNews.ro.
Dacă MDIF a notificat pe data de 28 noiembrie statul român că dorește să cumpere un pachet minoritar de acțiuni la HotNews.ro, cel mai probabil Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) analizează în această perioada tranzacția, din punctul de vedere al securității naționale.
Potrivit legii, în termen de 30 de zile tranzacția se va afla în dezbatere publică, urmând ca avizarea propriu zisă să aibă loc după această perioadă. Este de așeptat un aviz după a doua jumătate a lunii februarie.
Site-ul a menționat în treacăt faptul că Media Developement and Investment Fund (MDIF), organizație fondată în 1995, a primit o donație inițială de 500.000 de dolari de la George Soros. În anul 2016, mai notează Hotnews.ro, MDIF a fost declarată organizație „indezirabilă” de către Procuratura Generală a Rusiei.
De aici s-ar înțelege că implicarea miliardarului George Soros în Fond ține de trecutul îndepărtat. În realitate, chiar dacă Fondul are și alți finanțatori, MDIF este perceput, împreună cu vehicului de investiții Pluarlis BV, ca fiind și azi un fond sprijinit în special de George Soros.
Soros Economic Development Fund a investit 10,75 milioane de dolari în Pluralis, potrivit site-ului oficial al organizației.
https://www.soroseconomicdevelopmentfund.org/investments/pluralis-b-v
De altfel, pe site-ul oficial al Pluralis este menționat că un reprezentant al organizației lui George Soros este membru în Supervisory Board al Pluralis:
• James Beaver, Director of Finance and Operations, Economic Justice Program and Soros Economic Development Fund
De exemplu, în august 2023, când Pluaralis a investit într-o publicație din Polonia, agenția americană Bloomberg și publicația independentă Notes from Poland scriau că ”un fond sprijinit de Soros finalizează achiziția pachetului majoritar al unui ziar polonez”.
https://www.bloomberg.com/news/articles/2023-08-25/soros-backed-company-boosts-stake-in-polish-newspaper-publisher
”Un grup de investiții susținut de miliardarul George Soros a preluat pachetul majoritar de acțiuni al unui grup media polonez care publică unul dintre cele mai importante ziare din țară, Rzeczpospolita.
Această mișcare este cea mai recentă dintr-o serie de investiții pe piața media din Polonia legate de Soros, care este un susținător proeminent al cauzelor politice liberale. Unele personalități asociate cu tabăra conservatoare aflată la putere în Polonia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la această tranzacție, care are loc cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri”, scria Notes from Poland în august 2023.
https://notesfrompoland.com/2023/08/28/soros-backed-fund-completes-majority-purchase-of-polish-newspaper/
Potrivit Notes from Poland, Pluralis a fost lansat în 2021 ca o coaliție de companii media, fundații și investitori europeni cu scopul de a „sprijini pluralitatea știrilor în întreaga Europă”. Este controlat de un consorțiu de acționari, printre care se numără Fundația Regele Baudouin (28,46%), Mediahuis (25,39%) și Fondul Soros pentru Dezvoltare Economică (17,41%).
Pluarlis a realizat deja trei investiții până în prezent în Petit Press, a doua cea mai mare editură din Slovacia, Gremi, editorul ziarului economic și juridic Rzeczpospolita, precum și într-o serie de site-uri politice, de afaceri și de altă natură din Polonia, și Telegram, o companie de știri digitale în rapidă creștere din Croația. Investițiile totale realizate până în prezent reprezintă o valoare de aproximativ 30 de milioane de euro, se arată într-un articol publicat în 2024 de Impact Investor.
https://impact-investor.com/pluralis-raises-e50m-for-investment-in-independent-european-media/
Pluralis, care a fost lansată ca societate cu răspundere limitată olandeză în 2021, operează o structură de fonduri evergreen și este gestionată de MDIF, care investește în companii media independente la nivel global. Compania a strâns puțin peste 50 de milioane de euro de la lansare și vizează 100 de milioane de euro.
Pe site-ul MDIF, într-un text publicat în 2013 despre apariția Fondului, se arată următoarele: ”George Soros și-a riscat o parte din fonduri și o mare parte din reputație susținând un proiect care, în opinia lui, era sortit eșecului. Prin acest gest, pe lângă faptul că a dat viață MDLF (denumirea inițială), ne-a oferit și o lecție de neuitat – nimic nu este imposibil”
https://www.mdif.org/news/the-big-bang-theory-of-mdlf-2/
Neclar cum se împacă intenția MDIF de a investi, prin Pluralis, în site-ul HotNews.ro cu faptul că site-ul a făcut publicitate în campania electorală pentru alegerile prezidențiale extremiștilor de la AUR și a dat tribună liderilor acestor partid să-și expună pe larg ideologia? Teoretic, Soros este un adversar al extremei drepte, nu un susținător al ei.
„Grupul ZYX, din care face parte HotNews.ro, a avut contracte de publicitate politică în campania pentru prezidențiale, turul 1 și turul 2, pentru Nicușor Dan și George Simion. Suma este de 20.000 de euro în dreptul lui Nicușor Dan, turul 1 și turul 2, și tot 20.000 de euro pentru campania lui George Simion, turul 1 și turul 2”, a declarat Răzvan Ionescu, publisher ZYX Publishing Group, pentru Snoop în mai 2025.
În campania pentru primăria Capitalei, HotNews.ro a publicat, cu două zile înainte de vot, un sondaj AtlasIntel în care candidata susținuă de partidul extremist AUR era dată pe primul loc, la mică distanță de Daniel Băluță. În realitate, Anca Alexandrescu a obținut doar 22%, în timp ce Ciprian Ciucu a câștigat detașat cu 36%.
https://hotnews.ro/exclusiv-alegeri-bucuresti-ultimul-sondaj-atlasintel-arata-o-inversare-neasteptata-de-pozitii-in-competitia-care-ramane-la-milimetru-intre-candidati-totul-este-posibil-duminica-2123323
Promovarea discretă a discursului extremiștilor de la AUR a continuat și în campania pentru primăria Capitalei, chiar dacă HotNews.ro nu a mai afișat publicitate electorală de la acest partid.
Totuși, un text dedicat lui George Simion publicat pe data de 3 decembrie 2025, arăta ca un advertorial, o tribună acordată liderului AUR fără nici un filtru critic.
”George Simion susține că „singura șansă reală” de cădere a guvernului este să câștige Anca Alexandrescu la București / Invocă nevoia unor mișcări sociale, „ca-n Bulgaria”, unde au fost pașnice și „ca-n Nepal”, unde au fost violente”.
https://hotnews.ro/george-simion-sustine-ca-singura-sansa-reala-de-cadere-a-guvernului-este-sa-castige-anca-alexandrescu-la-bucuresti-un-spectacol-infiorator-groaznic-la-multe-trusturi-de-2121759
Această apropiere evidentă a site-ului HotNews.ro de extremiștii de la AUR, vizibilă în momente cheie (alegeri) cu greu poate fi explicată, în condițiile în care site-ul abordează în general teme de stânga, cu care se identifică o parte din jurnaliștii redacției.
Cu atât mai greu se explică intenția MDIF, un fond care promovează valorile liberalii, într-un site care în momente cheie face pe față, prin sondaje manipulatoare, jocurile extremei drepte, cum s-a întâmplat la alegerile pentru primăria Capitalei.
Un alt exemplu. Din tot interviul acordat de președintele Nicușor Dan publicației franceze Le Monde, jurnaliștilor de la HotNew.so le-a atras atenția o declarație pozitivă despre votanții AUR, din care au și extras o știre pusă în deschiderea site-ului pe data 9 decembrie.
Nicușor Dan, despre votanții AUR, în presa franceză: „Nu sunt nici extremiști, nici pro-ruși. Vor o schimbare, oricare ar fi ea. Cum putem să le recâștigăm încrederea?”
https://hotnews.ro/nicusor-dan-despre-votantii-aur-in-presa-franceza-nu-sunt-nici-extremisti-nici-pro-rusi-vor-o-schimbare-oricare-ar-fi-ea-2125821
Cine sunt acționarii HotNews.ro
Dragos Vâlcu (53 de ani) este și unul dintre fondatorii site-ului Recoder, din care s-a retras relativ repede, dar jurnaliștii funcționează și astăzi într-unul din spațiile lui de lângă parcul Cișmigiu.
Dragoș Vâlcu deține un studio de înregistrări încă din anii 90. Potrivit informațiilor din piața media, televiziunea fondată de Dan Voiculescu apela uneori la închiererea de camere video de la compania lui Vâlcu.
Istoricul Marius Oprea (cercetător CNSAS) a susținut, într-un interviu acordat EVZ în 2022, că tată lui Dragos Vâlcu, Gheorghe Vâlcu, fusese ambasador iar bunicul său, Vasile Vâlcu, ar fi fost general în Securitatea Română și creatorul Direcției de Informații Externe.
”Pentru că înfiinţarea DIE, în 1951, s-a făcut direct sub tutela KGB. De aceea bunicul a şi fost tras pe linie moartă la începutul anilor 70, de Ceauşescu, mai exact în 73. Pentru ca Vasile Vâlcu, după ce nu a mai condus DIE din 1955, în urma unui eşec răsunător – este vorba că un grup de legionari a ocupat sediul legaţiei române de la Berna, a fost un mare scandal – el a fost îndepărtat din Securitate, dar a fost numit prim secretar pe regiunea Dobrogea, unde s-a ocupat de colectivizarea întregii regiuni. Cu pistolul la tâmplă a făcut-o”, a mai declarat Marius Oprea.
Vasile Vâlcu (n. 26 septembrie sau 10 octombrie 1910, Ceamurlia de Jos, județul Tulcea – d. 11 februarie 1999) a fost un comunist și general român de Securitate, care a îndeplinit funcția de șef al Direcției de Informații Externe din România în perioada martie 1954 – 16 decembrie 1955, se arată pe Wikipedia.
Tatăl lui Dragoș Vâlcu, Gheorghe Vâlcu, a fost ambasador ceaușist, dar a rămas în sistem și după căderea comunismului, a dezvăluit Newsweek într-un text publicat în 2022.
https://newsweek.ro/investigatii/mogulii-din-umbra-un-ambasador-comunist-garantat-de-predoiu-de-la-sie-omul-din-spatele-recorder
”Deși a lucrat în diplomație pentru aproape patru decenii, CV-ul lui Gheorghe Vîlcu nu poate fi găsit nicăieri, nici măcar pe site-ul MAE. Conform propriei pagini de socializare, el a absolvit Politehnica în 1971, urmând și studii de Relații Internaționale în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE). Cinci ani mai târziu, a fost angajat în MAE, unde a lucrat până în 2013.
Newsweek scrie că firma Dragoș Vîlcu Management SRL, din care fostul ambasador s-a retras abia în 2021, vânzându-și participația către fiul său, deține pachete majoritare de acțiuni la o serie de companii din domeniul producției cinematografice, a publicității, dar și mass-media.
Una dintre acestea este Multi Media Est SRL, care a cumpărat Hotnews.
Ca o coincidență, tatăl partenerului său de astăzi Răzvan Ionescu a lucrat și el tot în MAE, în calitate de contabil”, notează Newsweek.
Și tot ca o coincidentă, la HotNews-ul cumpărat în 2022 de Dragoș Vâlcu și Răzvan Ionescu a ajuns un an mai târziu și jurnalistul Cătălin Tolontan, după ce postul său de la Libertatea a fost restructurat.
De subliniat în cazul lui Tolontan: a fost angajat ani buni în trustul lui Dan Voiculescu, care colabora la începutul anilor 90 cu studioul lui Dragoș Vâlcu.
Poziția lui Tolontan în trustul Intact a fost mereu una privilegiată. Surse apropiate Antenelor pretind că mama lui Cătălin Tolontan a fost chiar șefa lui Dan Voiculescu înainte de 89.