Regulă la gunoi. Ce nu ai voie să arunci la reciclare. Obiectele banale care pot compromite tot containerul

Regulă la gunoi. Ce nu ai voie să arunci la reciclare. Obiectele banale care pot compromite tot containerul

SURSA FOTO: Dreamstime/Gunoi

Publicat de Alexandra Iana la 26 mai 2026, 07:30

Deșeurile reziduale reprezintă partea de gunoi care rămâne după separarea materialelor reciclabile și biodegradabile, însă impactul lor este mult mai mare decât pare la prima vedere. Specialiștii avertizează că modul în care aceste resturi sunt colectate influențează direct eficiența reciclării, costurile sistemelor de salubritate și nivelul de poluare.

În ultimii ani, autoritățile europene și companiile de salubritate au insistat tot mai mult asupra reducerii cantității de deșeuri reziduale, deoarece acestea ajung în mare parte la groapa de gunoi sau în instalații de incinerare, ceea ce presupune cheltuieli ridicate și efecte negative asupra mediului.

Ce sunt deșeurile reziduale și de ce sunt atât de importante

Deșeurile reziduale sunt acele resturi care nu mai pot fi reciclate prin metodele clasice, fie pentru că sunt contaminate cu resturi alimentare, fie pentru că sunt realizate din materiale greu de separat sau imposibil de valorificat eficient.

Denumirea vine din termenul „rezidual”, adică ceea ce rămâne după ce fracțiile reciclabile au fost deja separate.

Un exemplu foarte comun este cutia de pizza îmbibată cu grăsime. Deși cartonul este reciclabil în mod normal, contaminarea îl transformă într-un deșeu rezidual. La fel se întâmplă și cu șervețelele murdare, folia alimentară foarte contaminată sau anumite ambalaje alimentare.

Specialiștii spun că reducerea cantității de deșeuri reziduale este esențială pentru creșterea gradului de reciclare și pentru diminuarea poluării.

Ce tipuri de deșeuri reziduale există în gospodărie

În orice locuință există activități care generează zilnic astfel de deșeuri, chiar dacă multe persoane nu realizează acest lucru.

În bucătărie apar unele dintre cele mai frecvente exemple de deșeuri reziduale: șervețele murdare de grăsime, filtre de cafea contaminate, pliculețe de ceai sintetice, bureți uzați sau ambalaje alimentare imposibil de curățat.

Și baia produce cantități importante de astfel de resturi. Scutecele, absorbantele, plasturii, măștile de protecție sau bețișoarele de urechi sunt considerate reziduale deoarece sunt contaminate și pot reprezenta un risc biologic dacă sunt manipulate incorect.

În timpul curățeniei generale apar alte exemple foarte comune, precum sacii de aspirator, praful colectat, mucurile de țigară, lavetele foarte murdare sau textilele degradate.

La case, categoria deșeurilor reziduale include și resturi provenite din lucrări de întreținere sau bricolaj, cum sunt mănușile murdare de substanțe sau anumite materiale contaminate din construcții.

Ce deșeuri NU trebuie aruncate la gunoiul rezidual

Specialiștii atrag atenția că anumite produse necesită colectare separată și nu trebuie aruncate împreună cu gunoiul menajer obișnuit.

Bateriile, becurile, aparatele electrice defecte, recipientele cu vopsea sau uleiurile uzate fac parte din categoria deșeurilor speciale și trebuie duse în puncte dedicate de colectare.

Aceste produse conțin substanțe toxice care pot polua grav solul și apa dacă sunt eliminate incorect.

Cum afectează deșeurile reziduale reciclarea

Una dintre cele mai mari probleme ale colectării selective din România este amestecarea deșeurilor reziduale cu materialele reciclabile.

Atunci când într-un container destinat plasticului, hârtiei sau metalului ajung produse sanitare, resturi alimentare sau gunoi contaminat, întreaga cantitate poate deveni imposibil de reciclat.

În multe cazuri, operatorii sunt obligați să redirecționeze loturile contaminate către depozitare sau incinerare.

Specialiștii avertizează că această practică reduce eficiența reciclării și crește semnificativ costurile de salubrizare.

Unde se aruncă corect deșeurile reziduale

În cele mai multe localități din România, deșeurile reziduale trebuie aruncate în containere speciale de culoare neagră sau gri, însă regulile pot varia în funcție de operatorul local de salubritate.

Experții recomandă ca fiecare gospodărie să se informeze asupra sistemului de colectare aplicat în localitatea în care locuiește.

Separarea corectă este esențială pentru funcționarea stațiilor de sortare și reciclare.

Pericolul ascuns al gunoiului depozitat incorect

Atunci când deșeurile reziduale sunt depozitate necorespunzător, ele pot produce levigat, un lichid toxic rezultat din degradarea gunoiului.

Acest lichid poate infiltra solul și pânza freatică dacă sistemele de protecție nu sunt eficiente.

În plus, acumularea necontrolată a acestor resturi favorizează apariția mirosurilor puternice, dezvoltarea bacteriilor și atragerea insectelor sau a rozătoarelor.

Cum poate fi redusă cantitatea de deșeuri reziduale

Specialiștii spun că reciclarea eficientă începe încă din locuință, prin separarea corectă a gunoiului.

Ambalajele reciclabile trebuie golite și clătite rapid înainte de a fi aruncate, pentru a evita contaminarea materialelor care pot fi valorificate.

De asemenea, folosirea sacoșelor reutilizabile, evitarea produselor de unică folosință și alegerea ambalajelor reciclabile pot reduce semnificativ cantitatea de gunoi rezidual produsă într-o gospodărie.

Compostarea biodeșeurilor este o altă metodă recomandată de specialiști pentru reducerea volumului de resturi care ajung la depozitare.

De ce insistă autoritățile europene pe colectarea selectivă

Experiența orașelor europene cu sisteme performante de reciclare arată că succesul colectării selective depinde în mare măsură de modul în care populația sortează gunoiul încă din locuință.

Cu cât materialele sunt colectate mai curat și mai corect, cu atât crește procentul de reciclare și scade cantitatea de gunoi care ajunge la groapa de deșeuri.

Specialiștii spun că reducerea deșeurilor reziduale este una dintre cele mai importante măsuri pentru protejarea mediului și pentru modernizarea sistemelor de gestionare a deșeurilor în România.

Informații articol
Publicat în: Social
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.