Reforma pensiilor în România. Creșterea vârstei de pensionare devine inevitabilă. Ilie Bolojan: Trebuie să avem mai mulți oameni care lucrează

Reforma pensiilor în România. România se află în fața unei reforme inevitabile a sistemului de pensii, pe fondul dezechilibrelor demografice și al presiunilor bugetare tot mai mari. Creșterea vârstei de pensionare, în special pentru militari și angajații din structurile de ordine publică, devine una dintre principalele măsuri analizate de autorități, în timp ce Guvernul avertizează că actualul model nu mai este sustenabil fără ajustări majore ale pieței muncii și ale cheltuielilor publice.

Reforma pensiilor în România. România în fața unei reforme inevitabile a sistemului de pensii

Reforma pensiilor în România. Discuțiile recente din spațiul public readuc în prim-plan una dintre cele mai sensibile teme economice și sociale din România: sustenabilitatea sistemului de pensii și creșterea vârstei de pensionare, în special pentru structurile militare și de ordine publică. În paralel, scena politică traversează tensiuni semnificative, cu efecte directe asupra guvernării și asupra pachetelor de reforme economice.

Un sistem de pensii sub presiunea dezechilibrelor demografice

Potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan, România se confruntă cu o problemă structurală majoră: raportul tot mai dezechilibrat dintre numărul persoanelor active și cel al viitorilor pensionari. El a subliniat că fondul de pensii nu poate funcționa în mod sustenabil fără sprijin de la bugetul de stat, având în vedere dinamica demografică actuală.

Un exemplu relevant oferit de oficial arată diferențele dintre generații: persoanele născute între anii 1968–1970 sunt estimate la 450.000–500.000 de indivizi, în timp ce generațiile care vor intra pe piața muncii în următorii ani vor fi semnificativ mai reduse, aproximativ 200.000–250.000 de persoane. Această scădere accentuată a populației active pune presiune pe capacitatea sistemului de a susține plățile viitoare.

În acest context, autoritățile consideră că soluția inevitabilă este creșterea numărului de persoane active pe piața muncii și prelungirea perioadei de activitate profesională.

„În ceea ce privește aspectele legate de pensiile militare și de pensii în general, cât timp beneficiază oamenii de pensii după ce au atins vârsta de pensionare? Fondul de pensii, dacă nu este alimentat de la bugetul de stat, nu poate asigura pensiile în plată. Asta este o chestiune cât se poate de clară. Când generația mea va ieși la pensie, cei născuți în anii ’68-’70, suntem 450.000-500.000 de oameni. Când noi vom ieși la pensie, peste 7-8 ani, generațiile care vor intra pe piața muncii vor fi de 200.000 de oameni, de 250.000 de oameni. Deci, în anii următori, dacă vrem să avem un sistem de pensii cât de cât suportabil, care să achite pensii, trebuie să avem mai mulți oameni care lucrează și mai mulți oameni care lucrează mai mult”, a afirmat Ilie Bolojan.

Vârsta de pensionare, în centrul dezbaterilor

Un alt punct sensibil îl reprezintă vârsta de pensionare, care în România este deja sub media europeană, situându-se sub 60 de ani în multe cazuri. Situația este accentuată de existența unor categorii profesionale — precum militarii sau polițiștii — care se pot pensiona chiar între 47 și 52 de ani.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că acest model nu mai este sustenabil pe termen lung și a indicat că vârsta de pensionare pentru aceste categorii va fi majorată. El a subliniat însă că nu poate exista o soluție unică, deoarece condițiile de muncă diferă semnificativ între diverse funcții din sistemele de apărare și ordine publică.

„De ce? Pentru că avem categorii care se pensionează la 47-52 de ani. Că ne place sau nu, nu că vrea un premier sau altul, sunt date de realitatea economică, pentru aceste categorii care au posibilitatea de pensionare mult prea devreme, nu mai este sustenabil să se meargă pe acest drum. Deci, va crește vârsta de pensionare a militarilor, a polițiștilor, nu există altă posibilitate”, a explicat Bolojan.

Autoritățile pregătesc un proiect de reformă care urmează să fie prezentat în perioada imediat următoare, cu obiectivul de a ajusta gradual sistemul de pensionare în funcție de realitățile economice și profesionale.

„Dar nu poți să dai o cifră exactă, pentru că una este să fii parașutist sau scafandru și alta este să fii la popotă în spate. Sunt situații diferite. Inevitabil, vârsta de pensionare va trebui crescută”, a completat șeful Guvernului.

În cadrul discuțiilor din coaliția de guvernare, s-a convenit asupra necesității creșterii vârstei de pensionare în structuri precum Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, SRI și SPP. Măsura este justificată de autorități prin nevoia de echilibrare a cheltuielilor bugetare, evitând reduceri suplimentare ale fondurilor de salarii din aceste instituții.

Deși proiectul ar fi trebuit finalizat anterior, instabilitatea politică a întârziat implementarea sa.

Pe lângă reformele din sistemul de pensii, Guvernul mizează pe un pachet de relansare economică, cu implementare etapizată în lunile următoare. Acesta include măsuri de sprijin pentru investiții, procesarea produselor agricole și stimularea creditării bancare.

Primele efecte pozitive sunt estimate pentru perioada sfârșit de vară – început de toamnă, când autoritățile anticipează o posibilă stabilizare economică.

„Semnele de optimism vor începe din această vară înspre toamnă și vor însemna o reașezare. Dar, până în luna iunie, conform pachetului de relansare economică, Ministerul de Finanțe va veni cu aceste programe de susținere a procesării produselor agricole, a investițiilor în anumite domenii, prin mecanisme de stimulare, prin credite bancare, pe care, începând de la finalul acestei luni, le va pune în transparență decizională și în luna mai vor fi adoptate așa cum prevede acest pachet de relansare economică pe care l-am adoptat”, a afirmat Ilie Bolojan.

Totodată, premierul a recunoscut că populația a resimțit deja efectele inflației și ale creșterii taxelor, dar a insistat că aceste măsuri au fost necesare pentru echilibrarea bugetului. El a subliniat că menținerea disciplinei fiscale este esențială pentru evitarea unei deteriorări suplimentare a situației economice.

„În mod cert, în această perioadă, foarte mulți români au simțit efecte de inflație, efecte de creșteri de taxe, aceasta este realitatea. Și le mulțumesc pentru acest lucru. Însă nu ne putem permite să cheltuim mult mai mult decât are posibilitatea această țară”.

Pe fondul acestor reforme, scena politică a intrat într-o fază tensionată. PSD și-a retras miniștrii din Guvern, generând o criză politică și deschizând discuția privind o posibilă moțiune de cenzură.

În acest context, premierul Ilie Bolojan a luat act de demisiile miniștrilor și a transmis că vor fi înaintate noi propuneri pentru ocuparea portofoliilor rămase vacante.

„Dacă nu ținem această linie, ne vom întoarce de unde am plecat. Aceasta este problema. Eu nu vin să dau vești bune care nu pot fi onorate, ci mi se pare că este onest față de români să le spunem adevărul și ce se poate face”, a adăugat Bolojan.