Ce se întâmplă cu CASS pentru pensii. Ilie Bolojan: Fiecare om care ajunge în spital ar trebui să plătească
SURSA FOTO: Inquam Photos / George Călin - Ilie Bolojan
Ce se întâmplă cu CASS pentru pensii? Premierul Ilie Bolojan a explicat introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei, aplicată din august 2025, ca măsură necesară pentru echilibrarea și stabilizarea sistemului public de sănătate din România.
Ce se întâmplă cu CASS pentru pensii?
Ce se întâmplă cu CASS pentru pensii? Premierul Ilie Bolojan a explicat public motivele introducerii contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei, măsură aplicată începând cu august 2025. Oficialul susține că decizia are ca obiectiv principal stabilizarea financiară a sistemului de sănătate din România, afectat de un dezechilibru semnificativ între contribuabili și beneficiari.
În declarațiile sale, premierul a subliniat că sistemul medical se confruntă cu o presiune bugetară crescută, generată de raportul disproporționat dintre persoanele care contribuie și cele care beneficiază de servicii medicale.
În acest context, extinderea bazei de contributori a fost prezentată ca o măsură necesară pentru menținerea funcționării spitalelor, asigurarea medicamentelor și susținerea personalului medical.
„Am extins plata CASS pentru cetățenii români pentru că aveam 6,3 milioane de plătitori și 16 milioane de beneficiar și nu mai suporta sistemul. Acei 10%, cu tot respectul, fiecare om care ajunge în spital ar trebui să-i plătească. Nu funcționează lucrurile altfel”, a declarat Bolojan la Europa FM.

Cum se aplică CASS pentru pensii peste 3.000 lei
Conform reglementărilor în vigoare, pensionarii care depășesc pragul de 3.000 de lei contribuie cu 10% din suma care depășește acest nivel.
| Pensie totală | Sumă peste 3.000 lei | CASS (10%) |
|---|---|---|
| 3.000 lei | 0 lei | 0 lei |
| 4.000 lei | 1.000 lei | 100 lei |
| 5.000 lei | 2.000 lei | 200 lei |
Premierul a subliniat că finanțarea sănătății publice depinde de contribuțiile active ale populației și că serviciile medicale nu pot fi susținute exclusiv din bugetul de stat.
„Ajutoarele pentru persoanele cu dizabilități nu au fost tăiate, dar atunci când am extins plata CASS pentru cetățenii români pentru că aveam 6,3 milioane de plătitori și 16 milioane de beneficiari și nu mai suporta sistemul.
Persoanele cu diabilități au rămas în continuare exceptate. Erau scutite de impozitul de proprietăți în totalitate și într-adevăr acum s-a introdus o plată, dar e o contribuție la bugetul local. Nu au fost tăiate ajutoarele.
Țara asta, ca să poată funcționa, are nevoie de niște echilibre financiare. Impozitele pe proprietate și cele locale sunt contribuții ale celor care locuiesc într-o localitate”, a aformat Bolojan.
Clarificări privind impactul social al măsurilor
În ceea ce privește categoriile vulnerabile, premierul a precizat că persoanele cu dizabilități nu sunt afectate de noile contribuții la CASS. De asemenea, el a afirmat că sprijinul social acordat acestora nu a fost diminuat.
Totodată, modificările privind taxele locale și impozitele pe proprietate sunt prezentate ca parte a unei reforme fiscale mai ample, menită să asigure echilibrul bugetelor locale și sustenabilitatea financiară a administrațiilor publice.
Decizia privind introducerea CASS pentru pensiile peste 3.000 de lei se înscrie într-un pachet mai larg de măsuri fiscale orientate spre consolidarea sistemului public de sănătate și reducerea dezechilibrelor bugetare.
„Erau 6,3 milioane de cetățeni plătitpri și 16,5 milioane care beneficiau. Vrem ca spitalele din România să funcționeze? Vrem medici competenți și medicamente? Trebuie să existe o formă de contribuție. Acei 10% e o sumă, cu tot respectul, pe care fiEcare om care ajunge în spital ar trebui să o plătească. Nu funcționează lucrurile altfel”.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





