Blocaj deliberat pe legea pensiilor. Intoxicarea aruncată pe piață de șefa CCR. Adrian Toni Neacșu: Vrea să impună un nou mod de respingere

Blocaj deliberat pe legea pensiilor. Intoxicarea aruncată pe piață de șefa CCR. Adrian Toni Neacșu: Vrea să impună un nou mod de respingere

SURSA FOTO: Inquam Photos, Octav Ganea - Curtea Constitutionala, judecatorii CCR

Publicat de Bogdan Ungureanu la 30 decembrie 2025, 14:49

Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al CSM, susține că la Curtea Constituțională există un blocaj deliberat în analiza legii pensiilor magistraților, generat de refuzul conducerii CCR de a solicita date esențiale de la Guvern. Potrivit acestuia, miza reală este verificarea acuzației că pensia de serviciu ar fi eliminată de facto, aspect care ar putea face legea neconstituțională.

Adrian Toni Neacșu acuză un blocaj deliberat la CCR în dosarul pensiilor magistraților

Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), susține că la Curtea Constituțională a României (CCR) se încearcă impunerea unui nou mecanism de respingere a obiecțiilor de neconstituționalitate, în contextul legii privind pensiile de serviciu ale magistraților.

Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook marți, 30 decembrie, acesta arată că miza reală a conflictului este legată de natura juridică a pensiei și de modul în care CCR gestionează sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Potrivit lui Adrian Toni Neacșu, președintele CCR, cu sprijinul majorității judecătorilor, ar fi dorit să respingă sesizarea ÎCCJ nu pe fond, ca neîntemeiată, ci printr-o formulă procedurală, echivalentă cu ignorarea acesteia.

Avocatul explică faptul că, dacă Guvernul ar confirma oficial că aplicarea noii legi duce, în perspectivă, la abrogarea de facto a pensiei de serviciu a magistraților, prin transformarea ei într-o pensie mai dezavantajoasă decât cea bazată exclusiv pe contributivitate, atunci actul normativ nu ar putea trece testul de constituționalitate.

În această situație, consideră fostul membru al CSM, actuala majoritate de cinci judecători care ar susține legea s-ar putea destrăma, rămânând izolată chiar și poziția președintei CCR, Simina Tănăsescu.

Informația privind un studiu de impact e o intoxicare aruncată pe piață. Sunt doar date contabile, afirmă Neacșu

Adrian Toni Neacșu mai arată că, în spațiul public, Guvernul și Ilie Bolojan susțin constant că nu elimină pensia de serviciu a magistraților, ci doar o „raționalizează”, tocmai pentru a evita o reacție negativă din partea sutelor de mii de angajați din sectorul public care se bazează pe acest tip de pensie la finalul carierei.

În analiza sa, Neacșu afirmă că blocajul real de la CCR ar proveni din refuzul administrativ al președintelui Curții de a solicita Guvernului datele cerute legal de patru judecători constituționali, număr care ar putea crește la cinci.

El subliniază că nu este vorba despre un studiu de impact în sensul Legii 24/2000, ci despre date contabile necesare pentru a stabili dacă pensia magistraților își păstrează natura de pensie de serviciu.

Adrian Toni Neacșu consideră că judecătorii CCR sunt obligați să verifice, pe baza acestor informații, critica centrală formulată de ÎCCJ, aceea că pensia de serviciu ar fi eliminată de facto.

Postarea integrală a avocatului

„Analiza mea e simplă: Președintele CCR, cu sprijinul majorității, a vrut să impună un nou mod de respingere a obiecțiilor de neconstituționalitate: respingerea sesizării ÎCCJ nu ca neîntemeiată, ci ca necitită!

Și ca să explic miza: dacă Guvernul confirmă că prin aplicarea acestei legi pensia de serviciu a magistraţilor este abrogată de facto pe viitor (dispare, devenind mai dezavantajoasă decât cea bazată numai pe contributivitate), atunci ea nu va putea trece de examenul de constituționalitate, iar din majoritatea de 5 pentru adoptarea ei probabil va rămâne pe baricade doar dna președinte Simina Tănăsescu.

Și dacă mai e nevoie să o spun: în comunicarea publică Guvernul și Ilie Bolojan susțin cu tărie că nu elimină integral pensia de serviciu a magistraților ci doar o raționalizeză, pentru că sunt conștienți că și-ar pune în cap cele câteva sute de de mii de angajați din sectorul public care așteaptă ca la sfârșitul carierei sa beneficieze de o pensie de serviciu.

Dacă din calculele Guvernului rezultă că pensia rămâne totuși una de serviciu, indiferent cât este coborâtă ca cuantum sau cât e ridicată varsta de pensionare, nu acestea fiind esența, atunci sesizarea ICCJ poate fi respinsă.

Motivul real al  blocajului a fost refuzul administrativ al președintelui CCR de a solicita relațiile necesare de la Guvern, cerute legal de un număr de 4 judecatori (ba chiar se pare că vor fi 5 care și le doresc).

Nu e vorba despre nici un studiu de impact cum îl înțelege publicul, cel prevăzut de Legea 24/2000,   această informație fiind doar o intoxicare aruncată pe piață, din păcate chiar de Președintele CCR, ci de un studiu privind impactul legii în viitor asupra naturii juridice de pensie de serviciu a pensiei magistraților (e vorba despre date strict contabile).

Celălalt neadevăr e că această solicitare nu are legătură cu sesizarea ÎCCJ. Dimpotrivă, principala critică a ICCJ e că pensia de serviciu este eliminată de facto. Judecătorii CCR sunt obligați – pe baza de date, relații, documente sau studii – să verifice această susținere”, este mesajul postat de Adrian Toni Neacșu pe pagina sa de Facebook marți, 30 decembrie.

Informații articol
Despre autor
Bogdan Ungureanu

După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.