Legea care interzice cumulul pensie-salariu ar putea pica la CCR. Avertismentul CSM: Nu poți obliga o persoană să aleagă

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un aviz negativ asupra proiectului Guvernului Bolojan privind cumulul pensiei cu salariul în sectorul public, prin Hotărârea nr. 67 din 16 aprilie 2026. Decizia a fost adoptată cu 13 voturi împotrivă, 3 pentru și un vot nul. Documentul critică dur mecanismul propus și avertizează asupra unor riscuri majore de neconstituționalitate. Proiectul urmează să fie transmis Parlamentului pentru dezbatere.

CSM avertizează că mecanismul propus reproduce o problemă constituțională deja sancționată

CSM consideră că proiectul Guvernului privind cumulul pensiei cu salariul nu rezolvă problema de fond, ci reia o soluție deja respinsă de Curtea Constituțională într-o formă modificată. Elementul central criticat este reducerea cu 85% a pensiei pentru persoanele care aleg să rămână în activitate.

În analiza Consiliului, această reducere nu reprezintă o simplă ajustare, ci produce efecte similare suspendării pensiei, mecanism declarat anterior neconstituțional. Diferența de formulare legislativă nu schimbă, în esență, impactul asupra drepturilor fundamentale.

Proiectul introduce o opțiune formală pentru angajații din sectorul public: continuarea activității cu pierderea majorității pensiei sau retragerea din activitate pentru păstrarea integrală a acesteia. CSM susține că această „opțiune” este una constrângătoare, din cauza impactului economic sever.

Potrivit Consiliului, o astfel de abordare creează o presiune indirectă asupra beneficiarilor, transformând alegerea într-o obligație mascată, incompatibilă cu principiile constituționale.

Proiectul analizat de CSM vizează mai multe categorii și introduce condiții restrictive

Proiectul legislativ analizat de CSM se aplică unei game largi de angajați din sectorul public, inclusiv funcționari, personal contractual, angajați din companii de stat și autorități de reglementare.

Articolul VII stabilește că persoanele pensionate pot continua activitatea până la vârsta de 70 de ani, cu acordul anual al angajatorului. În cazul beneficiarilor de pensii de serviciu sau militare, această continuare este condiționată de reducerea pensiei cu 85%.

În ceea ce privește magistrații, impactul este direct, deoarece proiectul vizează inclusiv foști judecători și procurori care se reîncadrează sau continuă activitatea după pensionare.

CSM subliniază că proiectul nu poate fi tratat ca o reglementare generală, deoarece afectează o categorie profesională cu statut constituțional distinct, ceea ce impune un tratament legislativ diferit.

CSM critică neconcordanța dintre titlul proiectului și conținutul real

Consiliul atrage atenția că titlul proiectului indică o aplicare limitată la funcționari publici și personal contractual, însă conținutul său extinde aria de aplicare și asupra magistraților.

Această diferență nu este considerată o simplă eroare de redactare, ci o problemă de constituționalitate. În jurisprudența Curții Constituționale, titlul unei legi trebuie să reflecte fidel domeniul reglementat.

CSM invocă prevederile constituționale privind calitatea legii și obligativitatea respectării deciziilor Curții Constituționale, arătând că lipsa de claritate poate afecta predictibilitatea normei.

În opinia Consiliului, destinatarul legii trebuie să poată identifica fără echivoc sfera de aplicare, iar acest criteriu nu este îndeplinit în forma actuală a proiectului.

Statutul magistraților este tratat neuniform în proiectul criticat de CSM

CSM subliniază că proiectul ignoră particularitățile carierei magistraților, unde reîncadrarea nu este automată, ci supusă unor proceduri specifice.

După pensionare, revenirea în magistratură presupune, în anumite cazuri, promovarea unui concurs, conform legislației în vigoare. Proiectul introduce însă o regulă generală privind acordul anual pentru continuarea activității.

Consiliul evidențiază riscul apariției unor situații incoerente, în care magistrați reîncadrați prin concurs ar putea depinde anual de aprobări administrative pentru a-și menține funcția.

Această abordare amestecă situații juridice distincte și poate genera discriminări și instabilitate în cariera judecătorilor și procurorilor.

Decizia CCR nr. 521/2023 este considerată reper esențial ignorat de proiect

CSM își fundamentează criticile pe Decizia nr. 521/2023 a Curții Constituționale, care a stabilit că obligarea unei persoane să aleagă între pensie și muncă afectează drepturi fundamentale.

Curtea a arătat că dreptul la pensie și dreptul la muncă nu pot fi condiționate reciproc în mod restrictiv. Proiectul actual, deși modifică mecanismul, produce un efect similar.

Reducerea cu 85% este considerată de CSM o formă indirectă de suspendare a pensiei, ceea ce contravine principiilor stabilite de Curte.

Consiliul concluzionează că proiectul nu respectă reperele constituționale deja clarificate prin jurisprudență.

CSM consideră că reducerea pensiei este o restrângere disproporționată

CSM apreciază că diminuarea cu 85% a pensiei reprezintă o restrângere severă a unui drept fundamental, în condițiile în care impactul asupra beneficiarului este unul major și nu este susținut de o justificare adecvată.

Proiectul nu explică în mod concret de ce acest procent este necesar și nici nu demonstrează proporționalitatea măsurii în raport cu scopul urmărit de legiuitor.

Consiliul invocă testul prevăzut de Constituție pentru restrângerea drepturilor fundamentale, care impune criterii stricte precum necesitatea reală a măsurii, proporționalitatea acesteia și aplicarea nediscriminatorie.

În lipsa unei fundamentări solide și a unor argumente clare, măsura apare ca excesivă și vulnerabilă din punct de vedere constituțional.

CSM respinge ideea că motivele economice pot justifica, în sine, restrângerea drepturilor fundamentale, chiar dacă acestea sunt invocate frecvent în susținerea unor astfel de inițiative.

Impactul bugetar sau necesitatea eficientizării cheltuielilor publice trebuie analizate în cadrul unui test riguros de proporționalitate, nu utilizate ca argument unic.

Consiliul amintește că în trecut Curtea Constituțională a acceptat limitări doar în contexte excepționale, bine justificate și temporare, în care existau circumstanțe speciale.

În cazul de față, proiectul nu demonstrează existența unei situații similare și nici caracterul indispensabil al măsurii propuse, ceea ce ridică semne serioase de întrebare.

Dreptul la pensie nu poate fi condiționat ulterior, subliniază CSM

CSM accentuează că dreptul la pensie, odată stabilit printr-o decizie legală, nu poate fi golit de conținut prin măsuri ulterioare care îl reduc semnificativ.

Persoanele care au dobândit acest drept nu pot fi obligate să renunțe la o parte substanțială din pensie pentru a continua activitatea profesională în sectorul public.

O astfel de intervenție legislativă poate afecta securitatea juridică și încrederea în stabilitatea normelor aplicabile drepturilor deja câștigate.

Consiliul subliniază că pensia este un drept fundamental protejat constituțional, nu un beneficiu discreționar al statului.

CSM observă că măsura afectează în principal beneficiarii de pensii de serviciu, fără o justificare clară în expunerea de motive a proiectului.

Diferențele de tratament între categorii trebuie să fie obiective și rezonabile, conform jurisprudenței Curții Constituționale.

În cazul magistraților, pensia de serviciu este legată de un statut profesional special, care include restricții, incompatibilități și garanții specifice.

Consiliul consideră că proiectul nu oferă argumente suficiente pentru această diferențiere și nu explică necesitatea ei.

Posibile consecințe: proiectul ar putea ajunge rapid la Curtea Constituțională

CSM avertizează că, dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală de către Parlament, există un risc ridicat ca acesta să fie contestat la Curtea Constituțională imediat după promulgare.

Principalele vulnerabilități identificate vizează nerespectarea jurisprudenței CCR, afectarea drepturilor fundamentale, în special dreptul la pensie și la muncă, precum și lipsa unei proporționalități reale a măsurilor propuse.

Consiliul indică faptul că problema ridicată de acest proiect nu ține doar de oportunitate politică sau de opțiuni guvernamentale, ci de conformitatea strictă cu normele și principiile constituționale.

Avizul negativ transmis Parlamentului reprezintă, în acest context, un semnal clar privind riscurile juridice majore ale proiectului și posibilitatea ca acesta să nu treacă testul de constituționalitate.

Aviz CSM proiect de lege privind cumulul pensie-salariu: