Reformă administrativă în Rep. Moldova. Autoritățile vor comasarea voluntară a primăriilor, ca soluție pentru salvarea satelor

Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova accelerează reforma administrației publice prin promovarea comasării voluntare a localităților, un proces strategic menit să consolideze primăriile fragmentate. În absența scrutinelor electorale în 2026, autoritățile de la Chișinău îndeamnă aleșii locali să prioritizeze eficiența serviciilor publice și dezvoltarea infrastructurii în detrimentul fragmentării administrative. Prin stimulente financiare și modele de succes precum cel de la Ungheni, reforma vizează transformarea satelor aflate în declin în comunități durabile și prospere.

Reforma administrației locale în Republica Moldova. Igor Grosu insistă pentru comasarea voluntară, ca soluție pentru primării eficiente

Președintele Parlamentului din Republica Moldova, Igor Grosu, a lansat un apel ferm către autoritățile publice locale, încurajându-le să profite de mecanismul comasării voluntare. Scopul acestei inițiative este unirea eforturilor comunităților pentru a crea primării mai puternice, capabile să ofere servicii publice de calitate.

Oficialul a subliniat marți, 12 mai 2026, că reforma administrației publice locale nu mai poate fi amânată, punctând faptul că anul 2026 reprezintă o fereastră de oportunitate unică, fiind un an fără scrutine electorale, ceea ce permite o implementare așezată și predictibilă.

Potrivit declarațiilor șefului Legislativului, acest proces de transformare instituțională trebuie să fie finalizat până în luna septembrie a anului 2026, cu un an înainte de viitoarele alegeri locale. Igor Grosu a explicat că decizia finală privind noile structuri administrative urmează să fie luată cel târziu în luna octombrie a aceluiași an.

Acesta a evidențiat faptul că reforma va fi susținută ulterior de o etapă de comasare normativă, argumentând că o unitate administrativă care deservește doar câteva sute de cetățeni nu are capacitatea de a asigura standarde moderne de viață.

„Într-o primărie cu 400 sau 500 de cetățeni nu poți oferi servicii publice de calitate”, a declarat Igor Grosu.

În cadrul unei intervenții la Radio Moldova, președintele Parlamentului a îndemnat aleșii locali să utilizeze stimulentele financiare oferite de stat pentru acest proces. Igor Grosu a arătat că realitatea demografică actuală indică faptul că primăriile cu un număr redus de locuitori nu pot rezolva problemele complexe de infrastructură.

El a invocat exemplul Ucrainei, care a parcurs deja etape similare de comasare, și a făcut apel la maturitate politică pentru ca procesul să fie finalizat într-un mod liniștit, stabilind clar viitoarele centre administrative.

Totodată, Igor Grosu a oferit asigurări că oficiile primăriilor actuale nu vor fi desființate, urmând ca în fiecare localitate să rămână personal care să presteze serviciile de bază necesare cetățenilor.

„Eu îi încurajez să folosească această ocazie pentru că sunt și stimulente financiare. Noi avem o realitate. Într-o primărie cu 300-400 de cetățeni, fie și cu o mie, nu poți oferi servicii și nici rezolva probleme de infrastructură.

Nu poți și nu suntem unici. Ucrainenii au făcut amalgamare. Așa că haideți să fim maturi și să facem lucrul acesta acum, în 2026, pentru că este unicul an în care nu avem alegeri, să facem liniștit, predictibil, să decidem unde va fi centrul administrativ. Oficiul primăriei nu va dispărea nicăieri, va trebui să rămână cineva acolo care să presteze servicii.

Noi trebuie să închidem subiectul și să luăm decizia finală cel târziu în octombrie 2026, pentru că peste un an, în octombrie-noiembrie 2027, vom avea alegeri generale locale”, a afirmat Igor Grosu la postul de radio.

Salvarea satelor prin consolidarea bugetară și prin proiecte de dezvoltare regională

La rândul său, secretarul general adjunct al Guvernului, Alexandru Iacub, a oferit o perspectivă tehnică asupra necesității acestor schimbări, explicând că reforma este vitală pentru a stopa declinul demografic și economic al zonelor rurale.

Acesta a avertizat că amânarea acestor măsuri echivalează cu acceptarea depopulării satelor și a pierderii oportunităților de dezvoltare. Iacub a menționat că, în prezent, aproximativ 87% dintre primăriile din țară administrează comunități de sub 3.000 de locuitori, dispunând de bugete insuficiente pentru proiecte majore care să crească nivelul de trai.

„Reforma APL (administrației publice locale – n.r.) nu mai poate fi amânată, dacă dorim să salvăm satele noastre. Circa 87% din primăriile din țară administrează sub 3.000 de locuitori, cu un buget prea mic pentru proiecte care să îmbunătățească nivelul de trai.

Amânarea reformei înseamnă, în esență, sate goale și tot mai puține oportunități de dezvoltare. Nu putem amâna rezolvarea unei probleme doar pentru că este complicată. Vrem să avem primării puternice și localități dezvoltate”, a transmis Alexandru Iacub.

Modelul de succes de la Ungheni trebuie replicat la nivelul întregii țări

Un model de succes în acest sens se prefigurează deja în regiunea Ungheni, unde 32 de primării au ales să colaboreze pentru a forma entități administrative mai solide. Municipiul Ungheni, alături de alte șapte primării vecine — printre care Zagarancea, Mănoilești și Valea Mare — a decis să formeze o singură structură coordonată.

Această nouă entitate administrativă vizează îmbunătățirea calității vieții pentru peste 38.000 de locuitori din 19 localități.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a confirmat sprijinul total al autorităților centrale pentru această inițiativă, subliniind importanța succesului acestui proiect pilot.

Procesul de comasare voluntară face parte dintr-o strategie națională amplă de reformă. Datele actuale indică un interes major la nivel local, fiind deja înregistrate 435 de decizii de inițiere a comasării, proces care vizează în total aproximativ 550 de primării din întreaga țară.

Indicator Cheie	Detalii și Obiective	Impact Scontat
Termen Limită Decizional	Octombrie 2026	Finalizarea structurii administrative înainte de alegerile din 2027.
Obiectiv Demografic	Peste 3.000 de locuitori/primărie	Creșterea bazei de impozitare și a capacității de autofinanțare.
Context Actual	87% din primării au sub 3.000 de locuitori	Eliminarea deficitului bugetar la nivel local și a lipsei de specialiști.
Stimulente	Financiare și Logistice	Sprijin guvernamental pentru infrastructură în localitățile care se comasează.
Garanții Sociale	Menținerea oficiilor locale	Cetățenii vor avea în continuare acces la servicii în propria localitate.
Progres Reformă	435 decizii de inițiere	Implicarea a aproximativ 550 de primării la nivel național.
Model Regional	Clusterul Ungheni	O singură entitate pentru 38.000 de cetățeni din 19 localități.