Reforma administrației, asumată la nivelul guvernului printr-un pachet legislativ distinct
Guvernul a fost în centrul discuțiilor legate de reforma administrației, iar sursele politice susțin că partidele din Coaliție au ajuns la un acord privind modul de promovare a acestui demers. Prima variantă discutată prevede ca Executivul să își angajeze răspunderea pe un pachet de măsuri care vizează restructurarea și eficientizarea administrației publice.
Potrivit acelorași surse, acest pachet ar urma să fie corelat cu măsurile de relansare economică propuse de PSD, astfel încât abordarea să fie una integrată, care să atingă atât zona instituțională, cât și pe cea economică. Liderii Coaliției au insistat ca măsurile să fie prezentate ca parte a unui plan coerent, care să poată fi susținut politic.
Pentru a evita blocaje juridice, s-a stabilit ca angajarea răspunderii să se facă prin proiecte de lege separate, după modelul utilizat și în cazurile anterioare. Sursele politice explică faptul că această formulă este preferată pentru a reduce riscul unor probleme de aplicabilitate, în situația în care unul dintre pachetele legislative ar fi contestat la Curtea Constituțională.
Bugetul pe 2026 și temerile privind finanțarea autorităților locale
Guvernul și partidele din Coaliție au discutat și despre construcția bugetului pentru anul 2026, subiect care a generat solicitarea înființării unui mecanism de consultare mai larg. Concret, a fost agreată crearea unui comitet special, din care să facă parte Ministerul Finanțelor, reprezentanți ai fiecărui partid, în limita a patru membri, precum și reprezentanți ai primarilor de municipii, orașe și comune.
Inițiativa constituirii acestui comitet a aparținut PSD, care a invocat necesitatea unui dialog extins cu autoritățile locale. Conform surselor politice, social-democrații au ridicat această problemă după ce Ilie Bolojan a anunțat intenția de a reduce, față de 2025, sumele alocate din cotele defalcate din TVA și impozitul pe venit.
Această eventuală reducere ar putea forța multe municipii, orașe și comune, în special cele mici, să se autofinanțeze într-o măsură mult mai mare.
Sursele susțin că, în opinia PSD, o astfel de abordare ar pune o presiune suplimentară pe administrațiile locale, care deja întâmpină dificultăți în acoperirea cheltuielilor curente.
Mercosur și solicitările adresate Ministerului Afacerilor Externe
Guvernul a fost implicat și în discuții tensionate legate de acordul UE–Mercosur, după votul exprimat de România în COREPER. Sursele politice afirmă că liderul PSD a criticat modul în care Ministerul Afacerilor Externe a gestionat acest dosar și a cerut, alături de președintele UDMR, ca Oana Țoiu să fie invitată la următoarea ședință a Coaliției.
Solicitarea vizează explicații privind circumstanțele în care România a ajuns să susțină un anumit vot, dar și clarificări legate de intențiile MAE în materie de resurse umane.
În acest context, a fost ridicată și problema unor posibile angajări făcute „pe șest”, pe fondul informațiilor apărute despre concursuri considerate netransparente, în condițiile în care premierul Bolojan ar fi cerut blocarea angajărilor în instituții.
În același cadru, Sorin Grindeanu a cerut măsuri concrete din partea MAE și a Ministerului Economiei pentru a limita eventualele efecte negative ale acordului UE–Mercosur, dacă acesta va fi aplicat în forma actuală. În fața liderilor Coaliției, Grindeanu a transmis explicit mesajul:
„Să nu se mai ia decizii pentru români fără să fim consultați! Nu așa funcționează o Coaliție!”.
Declarații controversate, tensiuni interne și reproșuri între parteneri
Guvernul a fost menționat și în contextul unor declarații controversate legate de politica externă și de apărare. Sursele politice afirmă că Miruță nu a reușit nici de această dată să clarifice ce a dorit să transmită prin afirmațiile referitoare la trimiterea Armatei în Groenlanda, subiect care a stârnit reacții ironice în interiorul Coaliției.
Potrivit acelorași surse, Kelemen Hunor a tratat situația în registru ironic și i-a spus că se oferă el să plece în Groenlanda, invocând faptul că a făcut armata la Vânătorii de munte. Remarca a fost percepută ca o tentativă de detensionare a discuției.
În ceea ce privește preocupările USR, sursele politice susțin că reprezentanții acestui partid nu au venit cu propuneri concrete legate de buget sau de dosarul Mercosur, concentrându-se în schimb pe solicitări de funcții de subprefecți și posturi în alte instituții deconcentrate. Situația a degenerat într-un conflict deschis între ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, și reprezentanții USR.
Predoiu le-ar fi reproșat dur atacurile repetate venite de pe conturile useriștilor în legătură cu Legile Justiției, din perioada în care a ocupat funcția de ministru al Justiției.
În același timp, Ilie Bolojan a insistat ca partidele să desemneze reprezentanți pentru comitetul de lucru pe tema Justiției, însă, potrivit surselor, USR a fost primul care a ignorat solicitarea și a revenit la discuțiile despre funcții. PSD a răspuns că este necesară, mai întâi, o decizie internă privind desemnările și propunerile cu care partidul va participa.
