Disputa Mercosur a deschis un conflict PSD–USR și pune presiune direct pe premier
Ședința are loc la o lună de la ultima întâlnire a liderilor coaliției, iar între timp relația dintre PSD și USR s-a tensionat puternic. Scandalul a izbucnit după ce România a votat acordul cu Mercosur, în condițiile în care ministrul Agriculturii, Florin Barbu, nu ar fi semnat documentul.
Social-democrații o acuză pe Oana Țoiu, ministru de Externe, că l-ar fi mandatat pe ambasadorul României la Uniunea Europeană să susțină acordul chiar și fără semnătura ministrului Agriculturii.
Din acest motiv, PSD cere acum explicații de la premier, mai exact dacă Ilie Bolojan ar fi știut că acordul a fost susținut în acest mod, în lipsa unei susțineri explicite din partea Executivului.
Acesta este unul dintre punctele care pot transforma ședința într-una extrem de tensionată, mai ales în condițiile în care PSD pune sub semnul întrebării modul în care s-au luat deciziile în interiorul guvernului.
Pachetul de concedieri și reduceri de cheltuieli revine în prim-plan, cu presiune pe angajarea răspunderii
Al doilea mare conflict ține de reforma administrației locale și centrale. La ședința din decembrie, liderii partidelor ar fi definitivat un set de reforme care includ o reducere de 10% a cheltuielilor bugetare, inclusiv în zona de personal.
În varianta prezentată public, reducerile ar urma să se facă fără tăieri directe ale salariilor de bază. În schimb, soluția rămâne reducerea numărului de angajați, adică disponibilizări, decizia concretă urmând să fie aplicată de fiecare ordonator principal de credite.
Vicepremierul și ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat recent că anul 2026 vine cu o perioadă de „strângere a curelei” și că nu se poate discuta serios despre buget fără trecerea pachetului pentru administrație. El a mai spus că se urmărește și eliminarea cumulului pensie–salariu la stat, argumentând că nu ar trebui să existe pensie și salariu simultan în sectorul public.
„Pentru că în anul 2026 începe strângerea de curea din partea statului, s-a pus problema că nu putem începe conceperea bugetului până nu trecem pachetul pe administrație cu acele tăieri de 10% din anvelopa pentru salarii și până nu trecem cumulul pensie-salariu, pentru că este o altă componentă care reduce din cheltuieli.
Nu poți să ai pensie și salariu în același timp la stat. Nu se taie salarii, (dar) este obligația fiecărui ordonator principal de credite să reorganizeze entitatea pe care o conduce astfel încât să scadă bugetul cu 10% fără a tăia de la oameni. Unii trebuie să plece acasă. Pe ce criteriu, cine va face, cum va face – este atributul fiecărui ministru.
Săptămâna viitoare este provocarea să trecem acest pachet prin asumarea răspunderii guvernului”, spunea, în urmă cu o săptămână, la Antena 3 CNN, ministrul Apărării, Radu Miruță, care este și vicepremier.
Ministrul a precizat că pachetul ar urma să fie adoptat la nivel de Guvern joi și să fie trecut apoi prin angajarea răspunderii, ceea ce ar grăbi aplicarea măsurilor.
Planul discutat în coaliție ar însemna mii de posturi tăiate și economii de peste 1,7 miliarde de lei
În luna noiembrie, liderii coaliției păreau să fi ajuns la o formulă comună pentru reforma administrației. Varianta agreată implica o reducere a cheltuielilor de aproximativ 1,7 miliarde de lei, prin diminuarea cu circa 10% a posturilor ocupate, adică aproximativ 13.000 de posturi.
Totodată, ar urma să existe o reducere de 10% și în zona cheltuielilor de personal din administrația centrală. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat la acel moment că există un acord pe acest pachet, iar forma acceptată este reducerea cheltuielilor de personal în 2026 față de 2025 cu 10%.
„Există un acord cu privire la pachetul pe administrația locală și centrală. Varianta agreată este pe formula de reducere a cheltuielilor de personal în 2026 față de cele din 2025 cu 10%”, a declarat la momentul respectiv ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla, la Antena 3 CNN.
Aceste cifre sunt acum din nou în centrul discuției, pentru că ele presupun decizii rapide și, inevitabil, reacții în instituții și la nivel local.
PSD transmite că nu mai acceptă angajarea răspunderii și vrea traseu parlamentar normal
Surse din coaliție susțin că premierul Ilie Bolojan le va cere liderilor să accepte încă o angajare a răspunderii Guvernului, de data aceasta pentru pachetul de reformă în administrație. Numai că PSD a lăsat de înțeles că nu mai este de acord cu această procedură și că dorește ca noile măsuri să treacă prin procedura parlamentară normală.
Aici apare conflictul major. Premierul ar vrea ca măsurile să fie adoptate chiar în această săptămână, în timp ce PSD insistă pe dezbatere și vot în Parlament, fără asumare de răspundere.
Pe lângă acest blocaj procedural, PSD ridică și o condiție politică importantă: social-democrații cer ca în bugetul de stat pe 2026 să fie incluse și măsurile de stimulare economică propuse de partid.
În lipsa acestor măsuri în buget, PSD amenință că nu va aproba reforma administrației. Astfel, ședința de luni nu este doar despre calendar și proceduri, ci și despre echilibrul intern din coaliție, într-un moment în care deciziile pe buget și reforme sunt tot mai strâns legate între ele.
