Pierderi record în economia României. Riscuri majore pentru mediul de afaceri
SURSA FOTO: Dreamstime/Afaceri
Peste 325.000 de companii din România au încheiat anul 2024 cu pierderi, potrivit datelor oficiale publicate în 2025, bilanțurile arătând un nivel record de aproape 56 de miliarde de lei pierderi cumulate, într-un context economic marcat de costuri ridicate, cerere slabă și presiuni financiare tot mai mari asupra mediului de afaceri, arată evz.ro.
Pierderi record pentru sectorul privat din România
Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimul deceniu, iar bilanțurile financiare depuse pentru anul 2024 confirmă o realitate care nu mai poate fi ignorată, notează evz.ro.
Atât companiile private, cât și cele de stat se confruntă cu pierderi în creștere, datorii tot mai mari și o scădere vizibilă a performanței economice.
Datele oficiale publicate în 2025 arată că peste 325.000 de firme au încheiat anul 2024 pe minus, cumulând pierderi de aproape 56 de miliarde de lei. Este cel mai ridicat nivel din ultimii ani și o creștere semnificativă față de anul precedent. Comparativ cu 2018, pierderile totale aproape s-au dublat.
Din aproximativ 1,25 milioane de companii care au depus bilanț, mai mult de o treime nu au reușit să obțină profit, un raport care ridică semne de întrebare privind rezistența mediului de afaceri în fața șocurilor economice succesive.
În paralel, analiza realizată de CITR indică o acumulare accelerată a datoriilor în rândul marilor companii. În doar un an, obligațiile financiare ale acestora au crescut cu 11 miliarde de euro, ajungând la aproximativ 239 de miliarde de euro. Profiturile stagnante și costurile mai mari de finanțare accentuează riscurile pentru stabilitatea pe termen mediu.
Cele mai afectate domenii din România
Telecomunicații și IT
Un sector considerat mult timp locomotiva economiei moderne începe să arate semne clare de oboseală. Companii majore din telecomunicații, precum Telekom România Mobile, Vodafone România și Vantage Towers, au raportat pierderi consistente pentru 2024.
Nici industria IT nu este ocolită: Microsoft România a înregistrat un rezultat negativ de zeci de milioane de lei, pe fondul creșterii cheltuielilor și al recalibrării operațiunilor locale.
Industrie și producție
Industria prelucrătoare, inclusiv ramurile legate de sectorul auto, resimte scăderea cererii externe și presiunea costurilor.
Reducerile de personal și comprimarea investițiilor devin tot mai frecvente, iar datele din 2024 indică o fragilizare accentuată a acestui pilon economic tradițional.

Companiile de stat, o problemă veche nerezolvată
Situația este la fel de delicată în sectorul public. România are peste 1.500 de companii de stat, dintre care zeci au acumulat pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. Vicepremierul Oana Gheorghiu a atras atenția asupra acestor dezechilibre și a subliniat necesitatea unei evidențe centralizate și a unor reforme reale de management.
Deși, pe hârtie, companiile de stat au raportat profituri în 2025, imaginea este distorsionată de subvențiile masive primite de la buget. Aproape întreaga sumă a profiturilor a fost neutralizată de ajutoarele financiare, ceea ce reduce drastic beneficiul real pentru finanțele publice. Metrorex, CFR și UNIFARM rămân exemple grăitoare de întreprinderi cu pierderi persistente și datorii greu de controlat.
Motivele pentru care companiile pierd bani
Cauzele sunt multiple și se suprapun:
-
Costurile ridicate cu energia și materiile prime au erodat marjele de profit, mai ales în industrie.
-
Concurența internațională pune presiune pe companiile din IT și telecom, unde adaptarea rapidă nu garantează întotdeauna profitabilitatea.
-
Ineficiența structurală a companiilor de stat, unde deciziile economice sunt adesea subordonate intereselor administrative.
-
Creșterea economică modestă și inflația persistentă, care au slăbit cererea internă și puterea de cumpărare.
Pentru anul 2026, Guvernul a anunțat un program de reformă axat pe reorganizarea companiilor de stat, începând cu un prim grup de zece entități din Energie și Transporturi. Se promite mai multă transparență, monitorizare strictă și intervenții timpurii acolo unde apar semne de derapaj financiar.
Mediul privat, la rândul său, cere stabilitate fiscală și reguli clare, în absența cărora investițiile sunt amânate sau redirecționate.
Bilanțurile recente arată limpede că economia României funcționează sub presiune, cu pierderi extinse și vulnerabilități adânc înrădăcinate. Fără disciplină financiară, reforme aplicate consecvent și respectarea principiilor economice sănătoase, riscurile pentru 2026 rămân ridicate, iar nota de plată va fi suportată, ca de obicei, de întreaga societate.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





