Referendum pentru ieșirea din NATO. Președintele Parlamentului anunță un plan care tensionează scena politică europeană. Unde s-a decis

Un posibil referendum pentru ieșirea din NATO în Slovenia a fost anunțat de noul președinte al Parlamentului, Zoran Stevanović, la scurt timp după preluarea funcției, la Ljubljana. Declarațiile au fost făcute recent și vizează o schimbare majoră de direcție în politica externă a statului membru UE. Inițiativa apare într-un context politic intern fragil și pe fondul unor tensiuni internaționale tot mai vizibile.

Referendum pentru ieșirea din NATO în Slovenia, promisiune asumată public de noul lider al Parlamentului

Referendumul pentru ieșirea din NATO în Slovenia reprezintă una dintre principalele promisiuni asumate de noul președinte al legislativului, Zoran Stevanović, care susține că va duce la îndeplinire angajamentele făcute în campanie.

În declarații recente, acesta a confirmat explicit intenția de a organiza consultarea populară, subliniind caracterul obligatoriu al promisiunii politice:

„Trebuie să spun că am promis poporului un referendum pe tema ieșirii din NATO și că vom organiza acest referendum”, a spus el.

Liderul formațiunii politice Truth a argumentat că NATO nu mai corespunde intereselor strategice ale Sloveniei și a pledat pentru o repoziționare a politicii externe. În acest context, Stevanović a insistat asupra ideii de suveranitate decizională, afirmând că:

„Ljubljana trebuie să devină din nou centrul decizional al Sloveniei, nu Bruxelles-ul”.

Totodată, el a admis că o eventuală ieșire din Uniunea Europeană nu ar avea susținere populară, recunoscând beneficiile concrete ale apartenenței la blocul comunitar, ceea ce indică o strategie selectivă de distanțare față de structurile occidentale, scriu cei de la Kyiv Post.

Deschidere spre Moscova și critici față de implicarea în conflicte externe

Pe lângă referendumul pentru ieșirea din NATO în Slovenia, noul președinte al Parlamentului a transmis și semnale privind o posibilă reconfigurare a relațiilor diplomatice, inclusiv o apropiere de Est.

În acest sens, Stevanović a anunțat că, pe lângă vizitele deja programate în capitale europene, intenționează să efectueze și o deplasare la Moscova, invocând necesitatea dialogului global:

„Aș dori să construiesc punți și să cooperez bine cu toate țările, indiferent de zidul care a fost construit între Vest și Est”, a spus el.

Discursul său include și o poziționare fermă împotriva implicării Sloveniei în conflicte militare sau diplomatice externe, pe care le consideră contrare intereselor naționale. În paralel, partidul său promovează și alte inițiative controversate, precum retragerea din Organizația Mondială a Sănătății.

Declarațiile vin într-un context internațional tensionat, în care lideri politici influenți, precum Donald Trump, au reluat criticile la adresa NATO, descriind alianța drept un „tigru de hârtie” și punând sub semnul întrebării rolul Statelor Unite în cadrul acesteia. În același registru, Marco Rubio a evocat posibilitatea unei reevaluări a relațiilor Washingtonului cu NATO.

Legitimitatea politică a lui Stevanović, contestată după un rezultat electoral modest

Inițiativa privind referendumul pentru ieșirea din NATO în Slovenia este umbrită de controverse legate de legitimitatea politică a lui Stevanović, al cărui partid a obținut doar 5,49% din voturi la ultimele alegeri parlamentare.

Accederea sa în funcția de președinte al Adunării Naționale a generat reacții dure din partea adversarilor politici. Formațiunea câștigătoare, Mișcarea pentru Libertate condusă de Robert Golob, a calificat numirea drept un exemplu de „corupție politică”, sugerând existența unor înțelegeri de culise.

Situația este cu atât mai neobișnuită cu cât, în mod tradițional, această funcție revine reprezentanților partidelor dominante din coaliția de guvernare. În acest caz, însă, poziția a fost atribuită liderului unui partid nou-venit, clasat pe ultimul loc dintre cele intrate în parlament.

Ascensiunea lui Stevanović a început în timpul pandemiei de COVID-19, când a devenit cunoscut prin implicarea într-o mișcare de protest inițial asociată cu opoziția față de vaccinare și restricțiile sanitare impuse de guvernul condus atunci de Janez Janša.

Deși în trecut formațiunea sa a exclus colaborarea cu partidul acestuia, evoluțiile recente sugerează o posibilă schimbare de strategie, pe fondul negocierilor pentru formarea unei noi majorități parlamentare.