Reducerea emisiilor de CO2 pentru autoturisme și camionete. Ce măsuri pregătește România

România, prin secretarul general al Ministerului Mediului, Alexandru Avram, a anunțat că va susține standardele UE de reducere a emisiilor de CO2 pentru mașini și camionete, cu condiția aplicării de măsuri practice care să asigure tranziție sustenabilă, sprijin financiar și protecție pentru industria auto și cetățeni.

România susține standardele UE de reducere a emisiilor de CO2 pentru mașini și camionete

Secretarul general al Ministerului Mediului, Alexandru Avram, dă asigurări că România este de acord cu standardele de reducere a emisiilor de CO2 pentru mașini și camionete, dar doar dacă se aplică măsuri practice care să asigure o tranziție clară și sustenabilă pentru industria auto și să păstreze competitivitatea producției europene. El a făcut aceste declarații la Consiliul de Mediu de la Bruxelles, organizată de președinția cipriotă a Consiliului UE.

Discuțiile s-au concentrat pe standardele de emisii pentru mașini și camionete, politicile climatice după 2030, bioeconomie și diplomație de mediu la nivel global. Tot în cadrul reuniunii a fost prezentat un raport despre a 12-a sesiune plenară a Platformei Interguvernamentale Științifico-Politice privind Biodiversitatea și Serviciile Ecosistemice (IPBES-12).

În ceea ce privește emisiile de CO2, România sprijină propunerea doar dacă aceasta ajută industria auto să facă o tranziție eficientă, predictibilă și sustenabilă, fără să fie avantaje tehnologiile doar pentru unii producători. Este important ca obiectivele de reducere a emisiilor să fie realiste și să țină cont de diferențele dintre producători. România consideră necesare măsuri practice care să permită industriei auto europene să producă în continuare în Europa și să ofere vehicule cu emisii reduse la prețuri accesibile, în timp ce se respectă obiectivele climatice ale UE.

Avram a spus că, în România, piața auto este afectată de importul de mașini second-hand cu emisii mari și că prețul mașinilor electrice și al energiei poate fi o barieră pentru cumpărarea de mașini noi. De aceea, țara trebuie să continue să susțină achiziția de vehicule noi cu emisii reduse.

„România susţine propunerea în măsura în care aceasta facilitează o tranziţie eficientă a industriei auto, bazată pe predictibilitate, sustenabilitate economică şi neutralitate tehnologică. Este important să menţinem traiectorii credibile de reducere a emisiilor, ţinând cont de diferenţele structurale care influenţează capacitatea de conformare a producătorilor auto.

Considerăm necesare obiective şi măsuri pragmatice care să sprijine industria auto europeană să îşi menţină producţia în Europa şi să poată oferi vehicule cu emisii reduse la preţuri accesibile. În acelaşi timp, aceste măsuri trebuie calibrate pentru a menţine traiectoria necesară îndeplinirii obiectivelor climatice ale Uniunii”, a declarat Avram.

România solicită sprijin financiar și mecanisme flexibile pentru reducerea emisiilor și atingerea obiectivelor climatice post-2030

A doua sesiune a discuțiilor s-a concentrat pe reducerea emisiilor în cadrul politicilor climatice după 2030.

Avram susține că pentru ca tranziția să meargă mai repede este nevoie de sprijin financiar mare, care să reducă diferențele dintre regiunile UE, să elimine blocajele din rețele și să dezvolte legăturile necesare între țări. El a precizat că decarbonizarea trebuie să fie corectă, să nu pună povară suplimentară pe familiile sărace sau pe microîntreprinderi și să fie adaptată fiecărui sector și fiecărui stat membru.

Totodată, România sprijină introducerea unor mecanisme flexibile, care să permită țărilor membre să contribuie realist la atingerea obiectivului intermediar pentru 2040.

„Accelerarea tranziţiei necesită un sprijin financiar considerabil, care să contribuie la reducerea disparităţilor între regiunile UE, la eliminarea blocajelor din reţea şi la dezvoltarea interconectărilor necesare. Totodată, decarbonizarea trebuie să fie echitabilă, să nu împovăreze suplimentar gospodăriile vulnerabile energetic şi microîntreprinderile şi să fie adaptată sectorial şi la capacităţile fiecărui stat membru”, a afirmat Avram.

România promovează diplomația de mediu bazată pe știință și bio-economia pentru locuri de muncă rurale și sustenabilitate europeană

Cea de-a treia sesiune a arătat cât de importantă este colaborarea UE în diplomația de mediu la nivel global, prin parteneriate și implicare bazată pe știință, mai ales într-un context geopolitic schimbător.

Avram a spus că pentru România este prioritară protejarea proceselor multilaterale de mediu și folosirea lor pentru pace și încredere. El a subliniat că, în situația geopolitică actuală, trebuie create coaliții flexibile pe teme importante și ca diplomația de mediu să fie sprijinită de legături științifice și comerciale solide cu alte țări. Prioritățile de mediu și dezvoltare durabilă trebuie integrate în toate discuțiile cu țările partenere.

Despre bio-economie, Avram a spus că o bio-economie eficientă poate crea locuri de muncă bune în zonele rurale și poate dezvolta o piață mai mare pentru produse bio, la prețuri accesibile pentru oameni. El a arătat că politicile din domeniul alimentației, energiei, climei și protecției naturii trebuie să fie coerente, iar dezvoltarea lanțurilor valorice locale este esențială pentru competitivitatea și reziliența UE.

România apreciază recunoașterea rolului micilor fermieri în menținerea sustenabilității și în dezvoltarea unei bioeconomii europene corecte și echitabile.

Tot marți dimineața, Avram a participat la o întâlnire organizată de Polonia despre decarbonizare după 2030, unde s-a discutat în special despre revizuirea EU ETS.

„Pentru România, protejarea integrităţii proceselor multilaterale de mediu şi utilizarea acestora pentru consolidarea păcii şi a încrederii rămâne o prioritate. În contextul geopolitic actual, este necesar să dezvoltăm coaliţii flexibile pe teme-cheie şi să ne asigurăm că diplomaţia de mediu este susţinută de legături ştiinţifice şi comerciale solide cu ţările partenere. Priorităţile de mediu şi de dezvoltare durabilă trebuie integrate în orice dialog cu ţările terţe”, a precizat Avram.