Rata inflației în UE crește la 2,1%. Danemarca și Cipru au sub 1%, România depășește 8%
Rata inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o ușoară accelerare în februarie 2026, ajungând la 2,1%, conform datelor oficiale. Această evoluție marchează o creștere față de luna precedentă, când indicatorul se situa la 2,0%, dar rămâne sub nivelul de 2,7% consemnat în aceeași perioadă a anului trecut.
Diferențele dintre statele membre rămân însă semnificative. Cele mai reduse valori ale inflației au fost raportate în Danemarca, cu 0,5%, Cipru, cu 0,9%, și Cehia, unde rata a fost de 1,0%.
La polul opus, România continuă să conducă clasamentul european, cu o rată de 8,3%, urmată de Slovacia, cu 4,0%, și Croația, cu 3,9%.
Comparativ cu ianuarie 2026, situația este eterogenă în Uniunea Europeană: inflația anuală a scăzut în unsprezece state membre, a rămas stabilă în patru și a crescut în douăsprezece. Aceste evoluții reflectă presiunile diferite din economiile naționale și impactul variabil al costurilor energetice și al serviciilor.
În structura inflației din zona euro, serviciile au avut cea mai mare contribuție, adăugând 1,54 puncte procentuale la rata anuală. Alimentele, alcoolul și tutunul au contribuit cu 0,48 puncte procentuale, iar bunurile industriale neenergetice cu 0,17 puncte procentuale. În schimb, energia a avut un efect de temperare, reducând inflația cu 0,30 puncte procentuale.
Zona euro se apropie de ținta BCE, dar inflația de bază rămâne ridicată
În zona euro, rata anuală a inflației a crescut la 1,9% în februarie, de la 1,7% în luna precedentă, apropiindu-se de obiectivul de 2% stabilit pe termen mediu de Banca Centrală Europeană. Această evoluție sugerează o stabilizare graduală a prețurilor, însă dinamica internă rămâne complexă.
Principalele surse ale creșterii inflației sunt în continuare serviciile, care au avut cea mai mare contribuție, urmate de alimente, alcool și tutun. În același timp, scăderea prețurilor la energie a acționat ca un factor de temperare, limitând avansul general al inflației.
Un indicator esențial urmărit de Banca Centrală Europeană este inflația de bază, care exclude componentele volatile. Acest indicator a crescut la 2,4% în februarie, de la 2,2% în ianuarie, semnalând presiuni persistente în economie, în special în sectorul serviciilor.
Aceste date indică faptul că, deși inflația generală se apropie de ținta BCE, procesul de stabilizare nu este complet, iar riscurile legate de creșterea prețurilor rămân relevante pentru politica monetară.
România, în continuare pe primul loc: scădere ușoară, dar nivel ridicat al prețurilor
În România, rata inflației rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană, în ciuda unei ușoare scăderi. Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că inflația anuală a coborât la 9,31% în februarie, de la 9,62% în ianuarie.
Creșterile de prețuri au fost cele mai accentuate în sectorul serviciilor, unde s-a înregistrat un avans de 11,37%. Mărfurile nealimentare au consemnat o creștere de 9,41%, iar produsele alimentare au avut un avans de 7,89%, ceea ce evidențiază presiunile extinse din economie.
La nivel lunar, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,59% în februarie față de ianuarie 2026. De la începutul anului, inflația cumulată a ajuns la 1,5%, iar rata medie a creșterii prețurilor în ultimele 12 luni s-a situat la 8,1%.
Conform indicatorului armonizat utilizat la nivel european, rata inflației în România a fost de 8,3% în februarie 2026, iar media ultimelor 12 luni a atins 7,3%. Aceste valori mențin România în fruntea clasamentului european.
Banca Națională a României estimează că inflația va ajunge la 3,9% la finalul anului 2026, în creștere față de prognoza anterioară de 3,7%. Pentru finalul anului 2027, instituția anticipează o scădere la 2,7%, guvernatorul Mugur Isărescu subliniind că traiectoria descendentă va continua, dar într-un ritm gradual.
Florin Cîțu: România rămâne pe primul loc în UE la inflație. Critici dure la adresa Guvernului și avertismente privind consumul
Fostul premier și ministru de Finanțe Florin Cîțu a reacționat public după publicarea datelor privind rata inflației, criticând direcția economică actuală și efectele asupra populației și mediului de afaceri. Acesta susține că nivelul ridicat al inflației reflectă impactul direct al politicilor guvernamentale asupra economiei.
„We’re still number one!!! Și în februarie, România rămâne pe locul 1 în UE la inflație. Peste 8%, adică de aproape 4 ori media UE”, a scris Florin Cîțu.
Fostul prim-ministru consideră că evoluția inflației nu este întâmplătoare, ci rezultatul unor decizii care afectează în mod direct consumul intern. În opinia sa, măsurile adoptate de autorități au contribuit la diminuarea puterii de cumpărare și la încetinirea activității economice.
„Încă o dovadă că războiul guvernului cu consumul merge mai departe. Și, trebuie să recunoaștem, aici chiar livrează: guvernul a declarat război consumului și se ține de cuvânt”, a declarat fostul premier.
Florin Cîțu a atras atenția și asupra efectelor resimțite de populație, subliniind că inflația ridicată conduce la scăderea nivelului de trai și accentuarea dificultăților financiare.
„Sărăcirea prin inflație merge ceas”, a scris acesta.
Totodată, fostul ministru de Finanțe a ridicat semne de întrebare legate de impactul asupra economiei reale, în special asupra companiilor românești, în contextul scăderii consumului.
„Doar că, la final, rămâne întrebarea simplă: cine mai cumpără ce produc companiile românești?”.
