Reducerea deficitului, contestată: „Este o politică ce transferă costurile pe spinarea oamenilor nevinovați”

Anunțul premierului Ilie Bolojan privind reducerea deficitului bugetar și mesajul potrivit căruia România se află „pe drumul corect” au fost criticat de economistul Bogdan Glăvan. Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, acesta susține că diminuarea deficitului este rezultatul unor măsuri de austeritate și al majorării taxelor, fără ca statul să fi făcut reformele structurale pe care le consideră necesare pentru echilibrarea finanțelor publice.

Economistul afirmă că reducerea deficitului nu poate reprezenta singurul indicator al unei economii sănătoase și avertizează că măsurile adoptate până acum riscă să transfere costurile către populație.

Bogdan Glăvan: „PE DRUMUL (IN)CORECT”

Economistul și-a intitulat analiza „PE DRUMUL (IN)CORECT”, criticând mesajul transmis de premier după prezentarea execuției bugetare.

„Ilie Bolojan anunță înjumătățirea deficitului bugetar cu mesajul: «suntem pe drumul corect». Probabil exact asta a spus și Emil Boc în 2010. Însă, după cum am scris de nenumărate ori, austeritatea establishment-ului, de tip Boc sau Bolojan, nu prea are cum să ducă la ceva bun pe termen lung. Este o austeritate care salvează establishment-ul, o politică ce transferă costurile erorilor politice din trecut pe spinarea oamenilor nevinovați. Nu are nimic de-a face cu “corectarea nedreptăților”, din contră: este profund injustă.”

Comparația cu un pacient tratat doar pentru simptome

Bogdan Glăvan susține că măsurile luate până în prezent reduc doar efectele dezechilibului bugetar, fără să rezolve cauzele care l-au generat.

„Poate că dl Bolojan a aprins lumina în cămară, dar cu siguranță a stins lumina în sala de operație. S-au legiferat măsuri de Evul Mediu, anti-științifice. În preistoria medicinei, așa-zișii doctori îi făceau pe bolnavi să sângereze, fiindcă așa credeau ei că îi vor vindeca. România este un pacient care suferă de o infecție complicată, iar deficitul bugetar este febra. Și vine dl Bolojan care pune pacientul cu picioarele în apă rece, scade febra și îl anunță că este pe drumul cel bun. Hai să fim serioși.”

Potrivit economistului, o parte importantă din reducerea deficitului provine din înghețarea salariilor și pensiilor, iar restul este rezultatul creșterii taxelor și al inflației.

Acesta apreciază că astfel de măsuri nu reprezintă soluții de durată pentru finanțele publice și avertizează că efectele economice și sociale pot fi semnificative.

Ce reforme propune economistul

În analiza publicată, Bogdan Glăvan enumeră mai multe măsuri pe care le consideră esențiale pentru ca România să își consolideze finanțele publice pe termen lung.

Printre acestea se numără reforma administrației publice, reducerea numărului de instituții și companii de stat, accelerarea privatizărilor, simplificarea birocrației prin digitalizare, îmbunătățirea colectării taxelor și eficientizarea serviciilor publice.

Economistul susține, de asemenea, că dimensiunea aparatului administrativ ar trebui adaptată la evoluțiile demografice și economice și critică lipsa progreselor în ceea ce privește listarea companiilor de stat la bursă.

Totodată, acesta apreciază că veniturile viitoare obținute din privatizări sau din exploatarea gazelor din Marea Neagră ar putea fi folosite pentru continuarea reformei sistemului de pensii.

„Bunăstarea și echitatea merg mână în mână”

În finalul postării, Bogdan Glăvan susține că reducerea deficitului bugetar trebuie însoțită de măsuri care să stimuleze dezvoltarea economică și să consolideze încrederea cetățenilor.

„Bunăstarea și echitatea merg mână în mână, așa cum mână în mână merg reducerea deficitului și dezvoltarea. Nu poți avea bunăstare fără echitate, așa cum nu poți reduce pe termen lung deficitul bugetar fără creștere economică. România ar fi pe drumul cel bun dacă cetățenii ar avea sentimentul că trăiesc această armonie.”

În opinia economistului, consolidarea fiscală ar trebui să fie însoțită de reforme structurale și de măsuri care să susțină dezvoltarea economică pe termen lung, nu doar de politici menite să reducă rapid deficitul bugetar.