Statul ia mai mulți bani de la români, dar tot pierde miliarde. Explicația specialiștilor. Ce arată execuția bugetară

Execuția bugetară după primele cinci luni ale anului continuă să alimenteze dezbaterea privind eficiența măsurilor fiscale adoptate de Guvern. Deși veniturile statului au crescut, economistul Bogdan Glăvan susține că acest lucru nu reprezintă dovada unei colectări mai eficiente, ci este în principal efectul majorării taxelor și impozitelor.

Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, economistul afirmă că datele prezentate de Ministerul Finanțelor nu indică, deocamdată, o schimbare semnificativă în capacitatea statului de a colecta veniturile fiscale.

„Așa cum am mai spus, este aproape imposibil să vezi vreo îmbunătățire a colectării taxelor în statistica agregată prezentată de MF.”

Impozitul pe profit rămâne la același nivel din PIB

Potrivit lui Bogdan Glăvan, unul dintre indicatorii care arată lipsa unui progres în colectare este evoluția impozitului pe profit.

„Impozitul pe profit reprezintă 0,5% din PIB, exact ca anul trecut.”

Economistul consideră că, dacă măsurile de combatere a evaziunii și de îmbunătățire a colectării ar fi produs efecte importante, acestea s-ar fi reflectat într-o pondere mai mare a acestui impozit în produsul intern brut.

Creșterea încasărilor din impozitul pe venit are o explicație punctuală

În ceea ce privește impozitul pe salarii și venituri, Glăvan observă o creștere ușoară, însă spune că aceasta nu este rezultatul unei administrări fiscale mai eficiente.

„Impozitul pe salarii și venit reprezintă acum 1,4 față de 1,3% din PIB anul trecut. Creșterea se explică, după cum spune chiar MF, prin eliminarea scutirilor de impozit și prin faptul că antreprenorii au scos masiv bani (dividende) din firme – au decapitalizat firmele – ceea ce va crea un gol de venituri bugetare în viitor, fiindcă patronii nu vor mai avea de unde să retragă la fel de mulți bani, nu-i așa?”

În opinia economistului, acest fenomen poate avea efecte temporare asupra veniturilor statului, însă nu reprezintă o sursă sustenabilă de încasări bugetare.

TVA-ul a crescut aproape în același ritm cu majorarea cotei de taxare

Analiza lui Bogdan Glăvan vizează și evoluția încasărilor din TVA.

„TVA. Aici observăm o creștere de la 2,6% din PIB la 2,9% din PIB, adică o creștere care reflectă destul de proporțional creșterea ratei de impozitare (de la 19% la 21%, respectiv de la 9% la 11%).”

Economistul susține că această evoluție indică faptul că statul încasează mai mult în principal deoarece taxele au fost majorate, nu pentru că ar fi redus semnificativ evaziunea fiscală.

Taxele pe proprietate au adus venituri suplimentare

Și în cazul impozitelor pe proprietate, explicația este similară.

„Taxe pe proprietate – statul a înregistrat mai multe încasări, reflectând majorarea nivelului taxelor.”

În concluzia analizei sale, Glăvan apreciază că execuția bugetară nu arată, deocamdată, schimbări structurale în administrarea fiscală.

„Pe scurt, nimic notabil, doar taxele mari aducând mai mulți bani la buget. Un transfer de avuție de la cei care și până acum plăteau taxe către bugetul statului, transfer care se va diminua în timp pe măsură ce economia se ajustează natural în fața presiunii fiscale mai mari.”

Economistul atrage atenția asupra pierderilor din TVA și impozitul pe profit

Bogdan Glăvan afirmă că una dintre cele mai mari probleme ale finanțelor publice rămâne diferența dintre taxele care ar trebui colectate și cele care ajung efectiv la buget.

„Țineți minte că prăpastia dintre cât TVA colectează statul și cât ar trebui să colecteze teoretic, potrivit fiscaliștilor, este de 3% din PIB, iar diferența înregistrată la impozitul pe profit este de 1% din PIB. Adică 4 procente din PIB care nu ajung la stat, ci rămân ba la evazioniștii de la firul ierbii, ba la marea mafie.”

În opinia sa, reducerea acestor pierderi ar avea un impact mult mai mare asupra veniturilor bugetare decât simpla majorare a cotelor de impozitare.

Ce spune despre deficitul bugetar

Economistul consideră că nivelul actual al deficitului trebuie analizat cu prudență, deoarece acesta depinde de mai mulți factori care se pot modifica până la sfârșitul anului.

„Deficitul înregistrat în acest moment nu este prea relevant, mărimea lui depinde mult de intrările de bani europeni și de cât va cheltui statul până la finalul anului. Asta nu înseamnă că dimensiunea lui actuală – doar 1,75% din PIB – nu este de apreciat, ba da. Și era de anticipat, deoarece în momentul în care tai prin inflație cu 10% cea mai mare parte a cheltuielilor publice (salarii și pensii) și mărești puternic impozitele, normal că se comprimă deficitul.”

Analiza economistului readuce în discuție una dintre principalele teme ale politicii fiscale din România: dacă echilibrarea bugetului poate fi realizată în principal prin majorarea taxelor sau dacă este nevoie de măsuri mai eficiente pentru combaterea evaziunii și creșterea gradului de colectare a veniturilor existente.