Reducerea accizei la carburanți. Ce risc ascunde pentru plata pensiilor și a salariilor? Chisăliță: Intervenția trebuie gândită

Prețurile carburanților au depășit praguri critice în România, iar autoritățile analizează reducerea accizei și a TVA pentru a tempera scumpirile. Discuțiile vizează impactul acestor măsuri asupra bugetului de stat, în special asupra plății pensiilor. Un expert în energie a evaluat scenariile posibile pentru 2026, indicând limitele în care intervențiile pot fi aplicate fără riscuri majore.

Reducerea accizei la carburanți. Unde apare riscul pentru pensii

Nivelul la acciza pentru carburanți și eventualele reduceri ale acesteia trebuie analizate în corelație directă cu echilibrul bugetar, în condițiile în care veniturile fiscale susțin plata pensiilor și a salariilor din sectorul public. Prețurile motorinei au urcat la peste 10 lei/litru, ceea ce a determinat autoritățile să ia în calcul intervenții fiscale.

Expertul Dumitru Chisăliță atrage atenția că deciziile privind acciza și TVA nu pot fi luate izolat, fără a evalua impactul asupra obligațiilor statului.

„Problema esențială nu este doar dacă se pot reduce, ci unde, cu cât și când, astfel încât măsura să nu afecteze alte obligații ale statului, precum plata pensiilor, salariilor și a celorlalte cheltuieli publice esențiale. În același timp, intervenția trebuie gândită astfel încât să nu producă efecte negative ireversibile asupra agriculturii și economiei”, a explicat Chisăliță.

Bugetul pentru 2026 este deja construit sub presiune, cu un deficit estimat de 6,2% din PIB și cheltuieli rigide ridicate. În aceste condiții, veniturile din accize și TVA rămân esențiale pentru finanțarea sistemului de pensii. Orice reducere generalizată riscă să diminueze aceste venituri într-un moment sensibil.

„Un asemenea model ar trebui să pornească de la realitatea fiscală actuală, în România, cota standard de TVA este 21%, iar carburanții sunt taxați la această cotă; în plus, accizele la carburanți rămân o sursă importantă de venit bugetar. Totodată, bugetul pe 2026 este deja construit sub presiune, cu un deficit programat și cu cheltuieli rigide mari, ceea ce înseamnă că orice reducere generalizată trebuie analizată foarte atent”, a declarat specialistul.

Reducerea accizei, soluții limitate și orientate către sectoare cheie

Reducerea accizei la nivel general are un efect direct asupra prețului la pompă, însă costul bugetar este ridicat și poate afecta plata pensiilor dacă depășește anumite praguri. Din acest motiv, expertul recomandă măsuri țintite, nu reduceri aplicate tuturor consumatorilor.

Modelul propus diferențiază între intervenții generale și scheme dedicate sectoarelor sensibile, precum agricultura și transporturile.

„Formulat simplu, obiectivul este să identificăm unde, cât și când poate statul să reducă acciza sau TVA la combustibil, astfel încât efectul pozitiv asupra agriculturii și economiei să fie maxim, iar costul pentru buget să rămână suportabil, fără să pună în pericol pensiile, salariile și celelalte cheltuieli publice obligatorii”, a spus Chisăliță.

În prezent, România aplică deja astfel de scheme, inclusiv compensări pentru transportatori și rambursări pentru motorina utilizată în agricultură. Aceste mecanisme sunt considerate cele mai eficiente din punct de vedere al raportului cost-beneficiu, deoarece reduc presiunea exact în zonele care influențează prețurile alimentelor și inflația.

Expertul subliniază că impactul bugetar trebuie strict controlat. Dacă măsurile depășesc 0,3% din PIB, există riscul real de afectare a plății pensiilor și salariilor. În schimb, un nivel sub 0,1% din PIB este considerat sigur, iar intervalul 0,1–0,2% rămâne gestionabil.

Acciza: Ce reduceri sunt posibile fără a afecta plata pensiilor

Reducerea accizei și a TVA la combustibil este posibilă doar în parametri foarte stricți, în condițiile în care orice intervenție fiscală trebuie calibrată astfel încât să nu afecteze plata pensiilor și a salariilor din sectorul public. Expertul în energie arată că marja de manevră este redusă, iar măsurile trebuie să fie temporare și bine țintite.

În cazul TVA, spațiul de reducere este minim și poate fi aplicat doar în situații excepționale. O scădere de 1–2 puncte procentuale, de la 21% la 19%, ar avea un efect limitat asupra prețului final, de aproximativ 17 bani/litru, dacă reducerea este transmisă integral. În același timp, impactul bugetar ar fi semnificativ, deoarece TVA redus se aplică întregului consum, inclusiv celui neesențial.

În schimb, acciza are un efect mai direct asupra prețului la pompă, dar și aici intervențiile trebuie limitate. O reducere de 20 bani/litru la acciză poate genera o ieftinire de aproximativ 24 bani/litru, însă aplicarea generalizată ar presupune pierderi importante la buget, ceea ce ar putea pune presiune pe plata pensiilor.

Cea mai eficientă soluție rămâne utilizarea mecanismelor țintite, care reduc costurile exact în sectoarele unde combustibilul influențează direct prețurile din economie. Este vorba despre agricultură, transportul de marfă și transportul public, unde motorina intră în costul hranei și al logisticii.

Avantajul acestor scheme este că limitează impactul bugetar și evită subvenționarea consumului generalizat. România dispune deja de infrastructura necesară pentru astfel de măsuri, prin mecanismele administrate de APIA și ARR, ceea ce permite intervenții rapide fără dezechilibre majore.

Reducerea accizei fără risc pentru pensii depinde de praguri stricte de cheltuieli

Pentru ca reducerea accizei și a TVA să nu afecteze plata pensiilor, expertul recomandă respectarea unor limite fiscale clare. Costul total al măsurilor nu ar trebui să depășească 0,1–0,15% din PIB în absența unor surse certe de compensare și poate urca până la 0,2–0,35% doar dacă există venituri suplimentare sau reduceri de cheltuieli.

Raportat la un PIB estimat de aproximativ 2.045 miliarde lei în 2026, aceste praguri înseamnă un spațiu bugetar de circa 2 până la 4,1 miliarde lei. Depășirea acestor limite crește riscul ca statul să nu mai poată susține integral plata pensiilor și a salariilor.

În aceste condiții, ajustările posibile sunt limitate: reducerea TVA general cu cel mult 1%, eventual 2% doar pe termen foarte scurt, și scăderea accizei generale în intervalul 10–20 bani/litru, aplicată temporar. În schimb, pentru schemele țintite dedicate agriculturii și transporturilor, intervențiile pot fi mai consistente, deoarece volumul compensat este mai redus și impactul economic este mai concentrat.

Expertul subliniază necesitatea unui mecanism automat de intervenție, care să fie activat în funcție de nivelul prețurilor. „modelul bun este automat, temporar și condiționat, cu declanșatoare în funcție de prețul motorinei”.

În scenariul considerat prudent, la prețuri de peste 10,5 lei/litru, acciza generală ar trebui menținută, iar sprijinul să fie direcționat către agricultură și transport, inclusiv prin reducerea accizei cu 20 bani/litru pentru sectoarele eligibile, pe o perioadă limitată de trei luni.

Dacă prețurile depășesc 11 lei/litru, pot fi introduse reduceri temporare de 1% la TVA și 10 bani/litru la acciză, concomitent cu extinderea schemelor țintite. În scenariul critic, la peste 12 lei/litru, măsurile pot ajunge la -2% TVA și -20 bani/litru acciză, însă doar pe termen scurt și cu monitorizare constantă a impactului bugetar.

Acest tip de abordare permite reducerea presiunii asupra economiei fără a compromite veniturile bugetare esențiale, din care sunt finanțate inclusiv pensiile, menținând echilibrul între intervenția fiscală și sustenabilitatea finanțelor publice.