Reducere prezenței militarilor SUA nu este o surpriză. Mihai Fifor: Era anunțată de luni de zile. Reacția lui Trump: Nu este foarte importantă!

Statele Unite au anunțat miercuri reducerea prezenței militare pe flancul estic al Europei, măsură care vizează în special România, decizie confirmată ulterior de Departamentul Apărării. Președintele american Donald Trump a declarat joi, la bordul avionului Air Force One, că diminuarea numărului de militari americani din România nu este o chestiune de importanță majoră, în timp ce Ministerul Apărării Naționale a precizat că România și aliații săi au fost informați oficial despre această redimensionare, care include și baza Mihail Kogălniceanu. Fostul ministru al Apărării Mihai Fifor a precizat că decizia nu este o surpriză, fiind anticipată de luni de zile de Pentagon, și a criticat lipsa de reacție a autorităților române față de partenerul strategic american.

Diminuarea numărului de militari americani staționați în România nu reprezintă un aspect deosebit de semnificativ

Joi, aflat la bordul avionului prezidențial Air Force One, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a afirmat că diminuarea numărului de militari americani staționați în România nu reprezintă un aspect deosebit de semnificativ.

Miercuri, Washingtonul a făcut cunoscut planul de diminuare a efectivelor militare americane din flancul estic al Europei — măsură care vizează în special România — în pofida faptului că războiul din Ucraina continuă să devasteze regiunea.

Ministerul Apărării Naționale a transmis, miercuri dimineață, că România și partenerii săi aliați au fost notificați în legătură cu hotărârea Statelor Unite de a ajusta prezența militară americană în Europa. Precizarea a venit după ce publicația Kyiv Post a scris, invocând surse americane și europene, despre intenția de a reduce efectivele dislocate în România.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, măsura include și unități staționate la baza militară Mihail Kogălniceanu, însă în continuare vor rămâne în România aproximativ o mie de soldați americani.

Departamentul Apărării al Statelor Unite a confirmat decizia de a diminua prezența militară pe continentul european, subliniind însă că aceasta nu echivalează cu o retragere din Europa și nu pune sub semnul întrebării angajamentul Washingtonului față de NATO sau față de prevederile Articolului 5.

Hotărârea Statelor Unite de a reduce prezența militară în Europa nu reprezintă o noutate

Mihai Fifor a susținut că hotărârea Statelor Unite de a reduce prezența militară în Europa, inclusiv în România, nu reprezintă o noutate, întrucât fusese anticipată de mult timp, atât de Pentagon, cât și în spațiul public american. El a arătat că direcția strategică a Washingtonului, orientată tot mai clar spre zona Indo-Pacificului și America Centrală, era cunoscută încă din februarie.

”Decizia Statelor Unite de a redimensiona prezența militară în Europa – inclusiv în România – nu este o surpriză. Era anunțată de luni de zile, atât la nivelul Pentagonului, cât și în spațiul public american. Reorientarea strategică a Washingtonului spre Indo-Pacific și America Centrală era limpede încă din februarie”, spune acesta pe Facebook.

Guvernul nu a inițiat niciun dialog substanțial cu partenerii americani

Fifor a criticat însă lipsa de reacție a autorităților române, remarcând că, în lunile care au precedat anunțul, Guvernul nu a inițiat niciun dialog substanțial cu partenerii americani și nu a încercat să obțină clarificări la nivel politic sau militar. A considerat că singura vizită efectuată în SUA, cea a Oanei Țoiu, nu a avut nicio relevanță strategică și nu a produs rezultate concrete.

”Cu toate acestea, ceea ce uimește nu este decizia în sine, ci tăcerea asurzitoare a Guvernului României în tot acest interval. Nicio reacție, nicio inițiativă de dialog bilateral substanțial, nicio tentativă de a obține clarificări la nivel politic sau militar.

În afară de așa-zisa vizită „oficială” a doamnei Oana Țoiu în SUA – fără relevanță strategică și fără rezultate concrete – România nu a avut luni de zile nicio prezență consistentă în dialogul bilateral cu partenerul său strategic, exact într-un moment în care parteneriatul cerea predictibilitate, claritate și implicare.

Să afirmi acum, post-factum, că „nu s-a știut” este cel puțin ridicol. S-a știut, și încă de multă vreme. Pentagonul a semnalat public intenția de a-și reconfigura postura globală de forțe, iar informațiile erau disponibile inclusiv pe canale diplomatice oficiale”, continuă acesta.

Guvernul ar fi trebuit să reacționeze printr-o vizită la Washington

El a mai spus că tăcerea Bucureștiului este de neînțeles, mai ales că informațiile privind intențiile Pentagonului erau publice și accesibile inclusiv prin canale diplomatice oficiale. În opinia sa, Guvernul ar fi trebuit să reacționeze printr-o vizită la Washington sau prin întrevederi bilaterale în cadrul reuniunilor NATO.

”De aceea, absența oricărei reacții din partea Bucureștiului – fie o vizită oficială a premierului la Washington, fie o întrevedere a ministrului apărării la Pentagon, fie măcar o bilaterală în marja ministerialelor NATO sau a Summit-ului de la Haga – devine inexplicabilă și gravă.

Nimic nu era mai important, pe agenda bilaterală româno-americană, decât această chestiune.

Și totuși, pare că executivul român a tratat subiectul ca pe o notă de subsol, ca pe un „și altele”, într-un context care privește direct poziția strategică a României în cadrul NATO”, arată Mihai Fifor.

Decizia americană are consecințe importante pentru România

Fifor a cerut explicații oficiale din partea premierului și a miniștrilor de externe și ai apărării, susținând că decizia americană are consecințe importante pentru România, pentru poziția NATO la Marea Neagră și pentru securitatea regională. El a subliniat că subiectul trebuie discutat urgent în cadrul CSAT și că este nevoie de o strategie coerentă, coordonată cu partenerii occidentali, avertizând totodată că lipsa unei reacții ferme riscă să transforme România într-un actor marginal în regiune.

”Este nevoie, acum, de explicații oficiale. Din partea premierului, ca șef al Guvernului. Din partea ministrului afacerilor externe și a ministrului apărării.

Nu e suficientă o conferință de presă a ministrului Moșteanu – ci o asumare instituțională clară, în fața cetățenilor, privind ce a știut Guvernul, ce a făcut și ce va face mai departe.

Această decizie americană are implicații majore pentru România, pentru postura NATO la Marea Neagră și pentru întreaga arhitectură de securitate regională. De aceea, tema trebuie ridicată de urgență la nivelul CSAT, cu o prezentare completă a situației, a pașilor diplomatici de urmat și a scenariilor de reacție.

Până la această oră, ar fi trebuit deja să existe o strategie coerentă și un calendar de acțiune, care să includă dialog politic susținut și coordonare strânsă cu Washingtonul și Bruxellesul, cu Parisul, în deplină armonizare cu aliații noștri europeni și cu structurile de comandă ale NATO.

Ceea ce vedem în schimb este un amatorism periculos și o tăcere inexplicabilă. Iar dacă nu ne trezim, România riscă să devină o țară la voia întâmplării, marginalizată în contextul unor evoluții decisive pentru securitatea regiunii și pentru viitorul Flancului Estic” a fost mesajul acestuia pe pagina sa de Facebook.