10 ani de la Colectiv, tragedia care a schimbat România. Ministrul Sănătății: Niciun sistem de urgenţe din lume nu poate prelua o avalanşă de pacienţi

La un deceniu de la tragedia din Colectiv, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a afirmat că niciun sistem de urgență din lume nu poate face față unei avalanșe de pacienți critici, iar în astfel de cazuri, salvarea vine prin intermediul cooperării europene în domeniu. În acest context, demnitarul a anunțat finalizarea Centrului de Arși Grav de la Timișoara și a vorbit despre proiectele similare de la Târgu Mureș și Spitalul Grigore Alexandrescu din Capitală, blocate și ele ani de zile, însă aflate acum aproape de finalizare.

Alexandru Rogobete: „Niciun sistem de urgenţe din lume nu poate prelua o avalanşă de pacienţi critici în cazul producerii unei catastrofe”. După 10 ani, România finalizează centrele pentru mari arși

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a afirmat, miercuri seară, că niciun sistem de urgenţă din lume nu este pregătit să facă față unui număr foarte mare de pacienţi critici simultan, subliniind că România marchează zece ani de la tragedia Colectiv printr-un pas esențial: finalizarea Centrului de Arşi Grav de la Timişoara.

Oficialul a arătat, într-un interviu la MedikaTV, că tragedia din 2015 a reprezentat o lecție dureroasă pentru sistemul medical românesc, însă realitatea rămâne aceea că, în fața unor catastrofe, niciun stat nu poate gestiona de unul singur o asemenea criză. Rogobete a explicat că în asemenea situaţii, inclusiv România, recurge la mecanismul european de solidaritate, care permite transferul pacienților între state membre.

Ministrul a subliniat că această abordare integrată, bazată pe colaborarea cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, este vitală pentru reacţia eficientă a sistemului medical în momente critice. El a precizat că are o relație excelentă cu șeful DSU, Raed Arafat, o colaborare care îl ajută semnificativ în exercitarea mandatului.

„Niciun sistem de urgenţe din lume nu poate prelua o avalanşă de pacienţi critici în cazul producerii unei catastrofe.

Şi atunci, sigur că se apelează la acest mecanism european, nu doar România ci şi alte ţări apelează la mecanismul european de transfer între state a pacienţilor.

Abordarea aceasta integrată, coordonarea cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi colaborarea excelentă pe care o am şi la nivel profesional şi uman cu doctorul Raed Arafat, cu şeful DSU, pe mine, cel puţin ca ministru, mă ajută foarte mult”, a explicat Alexandru Rogobete.

Un început de mandat care l-a pus sub presiune, cu o serie de evenimente tragice

Alexandru Rogobete a recunoscut că se aștepta ca perioada sa de debut în fruntea Ministerului Sănătății să fie una mai liniștită, însă primele luni s-au dovedit extrem de solicitante.

Acesta a amintit o serie de evenimente grave, precum exploziile de la Bacău și Rahova, incidentele de la Constanța, Floreasca și Iași, dar și alte situații care, deși nu au devenit subiecte naționale, au pus presiune pe sistemul medical.

„Explozia de la Bacău cu şase victime, explozia de la Rahova, incidentul de la Constanţa, incidentul la Floreasca, incidentul de la Iaşi şi sigur multe alte situaţii care poate nu au devenit subiect naţional, dar au existat”, a afirmat Rogobete.

Centrele de arși – proiecte deblocate după ani de stagnare

Ministrul Alexandru Rogobete a declarat că la zece ani de la Colectiv se finalizează, în sfârșit, Centrul de Arşi Grav de la Timișoara. Totodată, el a anunțat că în primăvara anului viitor va fi inaugurat centrul similar de la Târgu Mureș, iar până la finalul lui 2026 va deveni funcțional primul centru dedicat copiilor cu arsuri grave, la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București.

Ministrul a menționat că aceste proiecte au fost deblocate în 2022, când el era secretar de stat și coordona infrastructura medicală. A reamintit că, timp de șapte ani de la tragedia din Colectiv, lucrările au stagnat, iar motivele pentru care au fost blocate trebuie explicate de cei care s-au aflat atunci la conducere.

„Anul viitor, în primăvară, se va finaliza Centrul de Arşi Grav de la Târgu Mureş şi tot anul viitor la final primul centru şi singurul de arşi grav pentru copii la Grigore Alexandrescu în Bucureşti. Aceste proiecte au fost deblocate şi au început efectiv în anul 2022.

Eram secretar de stat, coordonam toate proiectele astea de infrastructură, le ştiu foarte bine cum le-am preluat, cum sunt acum şi cum au mers.

De ce timp de şapte ani de la Colectiv adică până în 2022 aceste proiecte au stagnat, au fost blocate şi nu au înaintat nu pot eu să răspund, ci cei care au fost pe acolo şi le-au ţinut aşa”, a adăugat șeful de la Ministerul Sănătății.

Cea mai gravă tragedie din istoria post-decembristă a României

În seara de 30 octombrie 2015, în jur de 400 de tineri se aflau în clubul Colectiv din fosta fabrică Pionierul din Bucureşti, unde asistau la concertul trupei rock Goodbye to Gravity. Flăcările au pornit la ora ora 22:32, din cauza unor artificii aprinse pe scenă, iar focul s-a extins rapid în câteva secunde.

Artificiile au dus la aprinderea buretelui poliuretanic, ușor inflamabil, folosit pentru antifonare de pe un stâlp al clădirii. Flăcările s-au extins foarte repede în tot clubul provocând leziuni – în unele situații cauzatoare de moarte, prin combustie, asfixie, intoxicații cu monoxid de carbon și alte gaze, unui număr semnificativ dintre participanții la concert.

Tragedia a fost amplificată și de faptul că singura ieșire disponibilă era o ușă îngustă, de numai 80 cm lățime. O alta ieșire, blocată, a cedat sub presiunea mulțimii speriate, care se călca în picioare în încercarea de a se salva de flăcări și fumul dens.

În acea noapte, 27 de tineri şi-au pierdut viaţa, iar alţi 162 au fost răniţi şi transportaţi la unsprezece spitale din Bucureşti. În săptămânile care au urmat, 37 dintre supravieţuitori au murit în spitale.

Guvernul României a declarat atunci 3 zile de doliu național. În urma protestelor de stradă, premierul Victor Ponta a demisionat din funcție pe data de 4 noiembrie. Aceeași decizie a luat-o apoi și Cristian Popescu Piedone, la acel moment primarul Sectorului 4.

Pe 12 mai 2022, a avut loc sentința definitivă în dosarul Colectiv

Judecătorii Curții de Apel București au pronunțat decizia finală în cazul dosarului Colectiv după șase ani de procese. Cristian Popescu Piedone a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare și i-a fost interzisă exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public pe o perioadă de 5 ani.

Cea mai mare pedeapsă – 11 ani și 8 luni a primit unul dintre patronii clubului, Alin George Anastasescu.  Ceilalți doi patroni au fost condamnați la 8 ani de închisoare – Paul Gancea și șase ani și patru luni – Costin Mincu.

Pirotehniștii Zaharia Viorel și Marian Moise au primit o pedeapsă cu închisoarea de 6 ani și 10 luni.

Cristian Niță, director al firmei de artificii, a fost condamnat la 2 ani și 6 luni închisoare pentru sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri. Înstanța a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani.

Pompierii ISU Radu Antonina și Matei George Petrică au fost condamnați la câte 8 ani și 8 luni închisoare.