Recesiunea se apropie. Biriș: Ne va fi ceva mai dificil. Nu avem nicio șansă să ne redresăm

Economiștii atrag atenția că, odată cu apropierea anului 2026, România se confruntă cu o deteriorare vizibilă a echilibrului bugetar, alimentată de deficitul ridicat și absența unor reforme solide. Specialiștii avertizează că aceste acumulări de presiuni pot conduce la noi taxe, înghețarea veniturilor și restructurări în sectorul public, cu consecințe directe pentru populație și mediul economic. Evaluările lor arată că perioada care urmează va fi una dificilă, marcată de măsuri restrictive și de creșterea riscului de retrogradare a ratingului de țară.

Recesiunea se apropie de economia românească. Biriș: Ne va fi ceva mai dificil. Nu avem nicio șansă să ne redresăm

În ultimele luni, mai mulți economiști au observat o înrăutățire accelerată a stării finanțelor publice, iar una dintre vocile care au atras atenția asupra situației este cea a lui Gabriel Biriș. Acesta a explicat că problemele actuale sunt rezultatul deciziilor întârziate legate de reducerea deficitului, decizii care, în opinia sa, nu au ținut pasul cu amploarea dezechilibrelor.

Într-o intervenție pentru Antena 3, Biriș a arătat că evoluția numărului de angajați din sectorul public este doar unul dintre semnele lipsei de disciplină în gestionarea bugetului. El a amintit că ani la rând numărul posturilor la stat a crescut, iar încercările actuale de reducere a aparatului administrativ sunt insuficiente, având în vedere extinderea accelerată din trecut.

„Ne va fi ceva mai dificil (în 2026, n.r.) decât acum, pentru că ne-am întins mai mult decât ne e plapuma. Să nu uităm că dacă vorbim acum de o reducere de 13.000 a numărului de angajați la stat, anul trecut vorbeam de 30.000 în plus și anul dinainte de alți 30.000 în plus și tot așa. Deci ne-am întins în mod evident mult mai mult decât ne este plapuma”.

Economistul a subliniat că dificultățile nu se vor rezuma doar la anul 2026, accentuând faptul că România se află în fața unei ajustări fiscale ample, care se va întinde pe mai mulți ani. Această ajustare va necesita atât reducerea deficitului, cât și acoperirea unor obligații suplimentare, precum creșterea bugetului pentru Apărare sau presiunile generate de pensionarea generației „decrețeilor”.

Corecțiile necesare după 2026 ar putea depăși capacitatea actuală a economiei

Gabriel Biriș a detaliat faptul că, începând cu anul 2027, necesarul de ajustare fiscală ar putea depăși nivelurile sustenabile dacă nu se aplică rapid măsuri coerente. El a explicat că, pe lângă reducerea deficitului, România trebuie să acopere obligații suplimentare, care împing presiunea totală la un nivel ridicat.

„Din 2027 informațiile mele spun că nu avem cum să ne relaxăm pentru că noi trebuie să reducem dificitul bugetar, să facem o ajustare de 6%, plus 3% la Apărare, plus pensionarea decrețeilor, deci undeva în jur de 11% din PIB în următorii 6 ani. Mie nu îmi dă vreun optimism.

Dacă vom continua cu măsurile astea antieconomice luate de Guvernele Ciolacu, din 2023, mă refer la impozitul minim pe cifra de afaceri, la impozitul pe construcții și la multe altele care blochează orice apetit de a investi în România nu avem nicio șansă să ne redresăm”, a spus el.

El a mai arătat că executivul condus în prezent de Ilie Bolojan are de gestionat efectele deciziilor anterioare și că prioritățile în materie de reforme par tot mai neclare. Mai multe proiecte sunt, potrivit lui Biriș, blocate sau amânate, iar acest lucru ar putea duce la presiuni suplimentare din partea instituțiilor internaționale și a agențiilor de rating.

„Înțeleg că reforma administrației locale e cam pusă pe hold, problema pensiilor speciale nu e rezolvată… să ne așteptăm și la alte creșteri de taxe, în special de TVA. Va reveni spectrul downgrade-ului și a blocării fondurilor europene”.

În contextul acestor evaluări, economistul a punctat că Guvernul nu mai dispune de spațiu pentru majorări de taxe fără reducerea cheltuielilor publice. El a precizat că gestionarea bugetului trebuie să țină cont de limitările economiei, iar continuarea risipei și a privilegiilor bugetare va îngreuna și mai mult procesul de stabilizare.

Mediul privat, vulnerabil în fața discuțiilor despre salariul minim și noi taxe

Economiștii consideră că dezbaterile privind creșterea salariului minim trebuie abordate cu prudență, întrucât numeroase companii se confruntă deja cu costuri ridicate. În această privință, Gabriel Biriș a explicat că o majorare suplimentară a veniturilor obligatorii nu poate fi discutată realist în acest moment.

El a punctat că mediul de afaceri a fost puternic afectat de modificările legislative constante, iar introducerea unor obligații suplimentare poate agrava vulnerabilitățile existente. Prin urmare, propunerile privind salariul minim trebuie corelate cu capacitatea reală a firmelor de a susține costurile cu personalul.

Analize independente indică o fereastră scurtă pentru evitarea recesiunii

O evaluare similară a fost formulată și de economistul Iancu Guda, care a avertizat că România mai are mai puțin de un an pentru a preveni intrarea într-o recesiune severă. El a insistat că implementarea pachetelor 3 și 4 de reformă până în iunie 2026 este esențială pentru menținerea ratingului de țară și pentru evitarea măsurilor dure de austeritate.

Potrivit acestuia, o eventuală retrogradare la categoria „junk” ar marca un punct critic, cu impact imediat asupra costurilor de finanțare și asupra accesului la investiții. Guda a arătat că situația trebuie tratată cu rapiditate și disciplină, altfel consecințele se vor resimți atât în piața muncii, cât și în nivelul de trai.

În paralel cu presiunile bugetare, România se confruntă și cu o inflație anuală ridicată. În octombrie, rata inflației a ajuns la 9,8%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, cu scumpiri semnificative la mărfurile nealimentare, serviciile și produsele alimentare. Aceste evoluții amplifică presiunea pe bugetele gospodăriilor și complică eforturile de stabilizare macroeconomică, într-un moment în care marja de manevră a autorităților este limitată.