România va avea o creștere economică redusă. Deficitul bugetar rămâne ridicat până în 2027
Economia României va înregistra o creștere redusă în următorii doi ani, potrivit Comisiei Europene, iar principalele cauze identificate sunt incertitudinea politică și fiscală, precum și măsurile de consolidare bugetară adoptate de autorități începând cu sfârșitul anului 2024.
Prognoza indică un avans al PIB-ului real de 0,7% în 2025, în scădere față de 0,9% în 2024, urmat de o creștere de 1,1% în 2026 și 2,1% în 2027, pe măsură ce efectele austerității vor începe să se atenueze.
Consumul privat este estimat să scadă în 2025, ca urmare a înghețării salariilor și pensiilor, dar și a majorării taxelor, în timp ce cheltuielile publice vor fi, de asemenea, restrânse. În anul următor, aceste efecte se vor intensifica, iar Comisia anticipează chiar o ușoară contracție a consumului privat, generată de inflația ridicată și scăderea veniturilor reale.
Pe de altă parte, investițiile private urmează să se redreseze treptat. Formarea brută de capital fix este prognozată să accelereze în 2026, susținută de creșterea încrederii în economie și finalizarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Exporturile vor continua să fie reziliente, iar scăderea importurilor, cauzată de diminuarea consumului intern, va contribui la un plus în balanța comercială”, se arată în estimările Comisiei.
Inflația va rămâne ridicată și presiunea asupra prețurilor continuă
După ce inflația IAPC (Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum) a coborât la 5,8% în 2024, prețurile au început să crească din nou în vara lui 2025, în contextul eliminării plafonului la electricitate și majorării TVA-ului și accizelor în iulie 2025.
Aceste măsuri au determinat o creștere a inflației IAPC la 8,6% în septembrie 2025, iar pentru întregul an, indicele este estimat la 6,7%. În 2026, inflația ar putea scădea sub 6% datorită consumului redus și efectului de comparație cu anul anterior, însă procesul de temperare a prețurilor ar putea fi încetinit de eliminarea plafonului la gazele naturale în martie 2026.
De asemenea, introducerea sistemului ETS2, destinat transportului rutier și clădirilor, va adăuga costuri suplimentare, ceea ce ar putea menține presiunea asupra inflației și în 2027. În aceste condiții, revenirea inflației în ținta Băncii Naționale (2,5% ± 1 punct procentual) este estimată abia spre sfârșitul anului 2027.
Piața muncii se răcește, iar șomajul urcă peste 6%
Rata ocupării forței de muncă a început să scadă în 2025, ca urmare a încetinirii economice. Comisia Europeană estimează că șomajul va depăși 6% în 2025, urmând să scadă ușor la 5,6% în 2026 și 2027.
Chiar dacă anumite sectoare precum construcțiile și serviciile continuă să atragă forță de muncă din străinătate, creșterile salariale rămân limitate. Înghețarea salariilor din sectorul public și moderarea majorărilor din sectorul privat fac ca veniturile reale să scadă, deși nominal acestea înregistrează creșteri lente.
Potrivit Comisiei, reducerea ritmului creșterii salariale urmărește, totuși, menținerea competitivității externe a companiilor românești după mai mulți ani de majorări semnificative ale veniturilor.
Deficitul bugetar se reduce treptat, dar rămâne peste pragul european
Deficitul bugetar al României a atins 9,3% din PIB în 2024, iar Comisia Europeană estimează scăderi succesive până la 5,9% în 2027. Reducerea deficitului este legată de mai multe pachete de consolidare fiscală adoptate de Parlament.
Primul pachet, din decembrie 2024, a prevăzut înghețarea salariilor și pensiilor în 2025 și măsuri de creștere a veniturilor echivalente cu 0,3% din PIB.
Al doilea set de măsuri, adoptat în iulie 2025, include majorări de TVA, lărgirea bazei contribuțiilor de sănătate, mărirea accizelor și creșterea impozitului pe dividende, precum și prelungirea înghețării salariilor și pensiilor pentru 2026.
În septembrie 2025, Parlamentul a aprobat majorarea impozitului pe proprietățile rezidențiale și introducerea unor noi taxe de mediu. Cheltuielile pentru apărare vor crește de la 1,6% din PIB în 2024 la 2% în 2027, în timp ce datoria publică este prognozată să ajungă la aproximativ 63% din PIB în 2027, din cauza deficitelor mari și creșterii costurilor cu dobânzile.
Riscuri care pot afecta economia României
Comisia Europeană atrage atenția că scenariul macroeconomic al României este vulnerabil și depinde de implementarea măsurilor fiscale și a proiectelor PNRR. O abatere majoră de la traiectoria de consolidare poate afecta încrederea investitorilor și stabilitatea economică.
De asemenea, incertitudinile privind comerțul internațional pot influența negativ exporturile, iar pentru populație urmează ani cu restricții bugetare, creșteri de prețuri și avans economic redus. Puterea de cumpărare va rămâne sub presiune, iar salariile reale vor continua să scadă.
Pe termen mediu, începând cu 2027, Comisia prevede o reluare a creșterii economice, pe fondul temperării inflației și relaxării politicii monetare, ceea ce ar putea stimula consumul și investițiile.
