Început de redresare în România
Analistul economic Adrian Negrescu afirmă că, după luni dificile dominate de inflație și scăderea consumului, ultimele zile au adus o serie de evoluții macroeconomice care indică o schimbare de direcție. În analiza publicată online, acesta vorbește despre un set de date care, în opinia sa, conturează un început de redresare.
El pornește de la aprobarea PNRR-ului revizuit, care ar urma să aducă investiții totale de 10 miliarde de euro până vara viitoare. Negrescu spune însă că, pe lângă această decizie, există și alte patru evoluții „excelente” pentru economie.
Prima dintre ele este creșterea peste așteptări a PIB-ului în trimestrul al treilea.
„Economia a crescut peste așteptări, în trimestrul trei, cu 1,6% față de T3 2024. Evoluția, influențată bineînțeles de inflație, indică ceea ce spuneam acum câteva luni – că economia s-a restructurat, iar efectele încep să se vadă”, explică analistul.
Un al doilea element pozitiv vine din industrie, unde, potrivit lui Negrescu, producția industrială a început să recupereze teren după o perioadă lungă de scădere.
„În septembrie, producția industrială a crescut cu 2,6% față de aceeași perioadă din anul trecut și cu 1,1% față de luna anterioară. Creșterea este una încă redusă, însă e de remarcat că vine după 7 trimestre consecutive de scădere”, precizează el.
Creșterea producției se vede și în exporturi, un alt indicator urmărit îndeaproape. Negrescu notează că „exporturile au crescut cu 9% faţă septembrie 2024”, iar luna septembrie a devenit „cea mai bună lună pentru exporturi din acest an”.
O altă veste favorabilă privește costurile de finanțare ale României. Analistul subliniază că dobânzile au coborât sub pragul de 7%, ceea ce indică o schimbare de percepție din partea investitorilor.
„Am coborât, în sfârșit, sub 7%, iar acest lucru arată că investitorii au perceput în sens pozitiv deciziile luate la ECOFIN în privința României”, afirmă el.
Negrescu admite că economia este în continuare sub presiunea inflației, a scăderii vânzărilor și a diminuării creditului comercial.
„Economia reușește cu greu să facă față provocărilor generate de inflație, de scăderea vânzărilor, de diminuarea creditului comercial, de toate problemele rezultate din creșterea prețului utilităților”, arată acesta.
Totuși, el consideră că perspectivele sunt mai bune decât în prima jumătate a anului, invocând și analiza Erste.
„După primele trei trimestre, creșterea economică este de +0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, accelerând de la +0,3% în primele două trimestre.”
În opinia sa, scenariul unei recesiuni a fost înlăturat.
„La cum arată perspectivele, ideea de recesiune pare scoasă din calcul”, spune direct analistul, dar avertizează că revenirea solidă va necesita timp și măsuri concrete.
Negrescu indică două direcții esențiale pentru consolidarea creșterii economice. Prima se referă la energia produsă de companiile de stat.
„Cred că trebuie luate măsuri pentru a reduce prețul energiei produsă de companiile de stat, în condițiile în care mare parte din inflație este cauzată de scumpirea acesteia.” A doua vizează viitorul buget: „E nevoie de un buget realist pentru 2026, care să scoată din ecuație necesitatea unor noi creșteri de taxe, iar pe de altă parte e nevoie de măsuri pentru stimularea economiei, a consumului.”
În încheiere, analistul explică de ce a ales să pună accent pe partea pozitivă.
„O să spună mulți că am ales doar veștile pozitive. Da, e adevărat, pe ansamblu, populația e secătuită din punct de vedere financiar, micile afaceri abia se descurcă iar inflația este cea mai mare din UE.” Tot el subliniază însă nevoia de a privi realist, dar nu fatalist: „Însă, într-o mare de probleme este bine să vedem și veștile pozitive. Să avem încredere în capacitatea economiei de a se reinventa, de a se adapta provocărilor generate de criză. Să fim optimiști într-o mare de pesimism indus de politicienii care văd în reforme pericolul anulării privilegiilor de care profită cu vârf și îndesat.”
România traversează o perioadă economică dificilă
De partea cealaltă a argumentului, economistul Radu Georgescu a prezentat o sinteză a principalelor evoluții din săptămâna precedentă. Potrivit analizei sale, salariul mediu brut real, ajustat cu inflația, a înregistrat în septembrie 2025 o scădere de 5% față de aceeași lună din 2024. Situația contrastează puternic cu evoluția din septembrie 2024, când salariul real crescuse cu 8%, subliniind inversarea abruptă a tendinței.
Inflația continuă să reprezinte una dintre principalele presiuni economice. În octombrie 2025, nivelul acesteia a ajuns la 9,8%, aproximativ de cinci ori mai mare decât media Uniunii Europene, situată la 2%. Această inflație ridicată afectează semnificativ puterea de cumpărare a populației și accentuează tensiunile economice resimțite la nivel național.
„In acest articol fac rezumatul celor mai importante stiri economice de saptamana trecuta
Sa incepem
1 Salariul mediu brut a scazut cu 5% comparat cu 2024
Salariul mediu brut real din septembrie 2025 (ajustat cu inflatia) a scazut cu 5% comparat cu salariul din septembrie 2024
Este primul trimestru dupa 10 ani in care salariul real scade in Romania
De exemplu in septembrie 2024 salariul real crescuse cu 8%
2 Inca o luna cu inflatie record
In octombrie inflatia din Romania a fost de 9,8%
De 5 ori mai mare decat inflatia medie din UE
In UE inflatia medie este de 2%”, a explicat Radu Georgescu.
