Uniunea Europeană are un acord bugetar pentru 2026. Victor Negrescu: Nu este doar un set de cifre, este un angajament real pentru o Europă mai puternică

Uniunea Europeană a finalizat negocierile privind bugetul pentru anul 2026, un exercițiu financiar marcat de discuții intense între Parlamentul European, Comisie și Consiliu. Anunțul a fost făcut de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, care explică faptul că înțelegerea acoperă priorități cheie pentru statele membre, de la educație și mobilitate până la securitate, energie și sprijin pentru IMM-uri.

Negrescu subliniază că, pentru a ajunge la forma finală a bugetului, au fost necesare runde de dialog prelungite. Potrivit acestuia, s-a ajuns la „un acord rezultat după multe ore de negocieri, zile întregi de discuții tehnice și foarte multă determinare. Nu este doar un set de cifre. Este un angajament real pentru o Europă mai puternică, mai sigură și mai pregătită pentru provocările viitorului”.

Europarlamentarul mai spune că în negocieri a urmărit direcțiile cu impact direct asupra vieții cetățenilor:

„Ca membru al echipei de negociere a Parlamentului European m-am luptat pentru prioritățile care ating direct viața oamenilor: educație, mobilitate, energie, cultură, cercetare, sprijin pentru IMM-uri, protecție civilă, siguranță și apărare, dar și valori democratice solide. Într-un context politic dificil, am demonstrat că, atunci când există voință, se pot obține rezultate concrete pentru Europa, pentru România și pentru fiecare cetățean”, a transmis el.

Mai multe fonduri pentru infrastructură, educație și protecție civilă

Negrescu a prezentat și zonele în care au fost obținute creșteri bugetare pentru 2026, multe dintre acestea reprezentând amendamente promovate împreună cu grupul social-democrat.

La capitolul infrastructură, Connecting Europe Facility beneficiază de majorări atât pe segmentul transporturilor (+8,5 milioane de euro), cât și pe energie (+15 milioane euro). Obiectivul este modernizarea și securizarea rețelelor europene, inclusiv consolidarea legăturilor transfrontaliere.

Educația și mobilitatea primesc și ele fonduri suplimentare, cu un plus de 3 milioane de euro pentru Erasmus+ destinate extinderii burselor și oportunităților pentru tineri. Sumele cresc și pentru Creative Europe (+1 milion euro) și programul CERV – Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori (+1 milion euro), menite să sprijine proiectele civice și democratice.

În zona economică, Programul Pieței Unice primește încă 2 milioane de euro pentru proiecte dedicate IMM-urilor, în timp ce protecția civilă europeană se întărește cu 10 milioane de euro suplimentare pentru intervenții rapide în situații de urgență. Organizațiile lucrătorilor vor beneficia și ele de 1,5 milioane de euro pentru activități de informare și formare.

Bugete suplimentare pentru securitate și sprijin extern

La capitolul securitate și apărare, mobilitatea militară este finanțată cu încă 10 milioane de euro, o investiție destinată creșterii capacității de reacție la amenințările de la granițele Uniunii. Republica Moldova rămâne o prioritate strategică, primind o suplimentare de 25 de milioane de euro în cadrul Parteneriatului Estic.

Pentru cercetare și securitate cibernetică, creșterile vizează programul Horizon Europe (+20 milioane euro) și consolidarea Centrului european de competențe în domeniul securității cibernetice (ECCC) de la București. Acest centru joacă un rol esențial în arhitectura de apărare digitală a UE, iar investițiile suplimentare întăresc poziția României în acest domeniu.

„Interesul cetățenilor a fost prioritar”

În mesajul său, Negrescu afirmă că rezultatul discuțiilor arată capacitatea instituțiilor europene de a colabora dincolo de diferențele politice.

„Acest acord arată că, indiferent de diferențele dintre instituții, putem construi compromisuri solide atunci când interesul cetățenilor este pe primul loc. Bugetul pentru anul 2026 înseamnă mai multe oportunități pentru tineri, condiții mai bune pentru muncitori, sprijin pentru IMM-uri, răspuns mai eficient în situații de urgență, investiții în securitate, mai multă inovație și un rol consolidat al României în domeniul securității cibernetice europene”.

Documentul va fi transmis plenului Parlamentului European, unde va fi supus votului final în luna noiembrie.