Ratele românilor ar putea crește din nou. Cât vor plăti în plus cei care au credite cu dobândă variabilă

Românii care au credite cu dobândă variabilă ar putea plăti rate mai mari în perioada următoare, după ce lichiditatea disponibilă în sistemul bancar a scăzut semnificativ. În septembrie 2026, excedentul de lichiditate al băncilor a ajuns la cel mai redus nivel din ultimele 12 luni. Efectele se reflectă deja în evoluția indicelui ROBOR, care a depășit pragul de 6% în octombrie. Dacă dobânzile interbancare se mențin ridicate, majorările ar putea influența ulterior și ratele calculate în funcție de IRCC.

Ratele românilor sunt influențate de scăderea lichidității din sistemul bancar

Ratele românilor care au contractat împrumuturi cu dobândă variabilă ar putea fi afectate de reducerea sumelor disponibile în sistemul bancar, deoarece această evoluție influențează costurile la care instituțiile de credit se împrumută între ele.

În septembrie, excedentul mediu zilnic de lichiditate al băncilor a ajuns la 20,8 miliarde de lei, comparativ cu 30,7 miliarde de lei în august. Diferența reprezintă o diminuare de 9,9 miliarde de lei, echivalentul unei scăderi de aproximativ 32% într-o singură lună.

Comparativ cu februarie 2026, când lichiditatea excedentară atingea aproximativ 45 de miliarde de lei, nivelul înregistrat în septembrie este cu peste 53% mai redus.

Disponibilitatea banilor în sistemul bancar influențează dobânzile practicate pe piața interbancară. Atunci când instituțiile financiare dispun de lichidități importante, costurile împrumuturilor pe termen scurt tind să scadă. În schimb, reducerea sumelor disponibile poate determina băncile să accepte dobânzi mai ridicate pentru finanțarea reciprocă.

Unul dintre factorii care au contribuit la diminuarea lichidității îl reprezintă operațiunile Băncii Naționale a României (BNR) pe piața valutară, destinate susținerii monedei naționale.

În cazul operațiunilor prin care banca centrală vinde valută și cumpără lei, moneda națională este retrasă din sistemul bancar, ceea ce reduce disponibilitățile instituțiilor de credit.

Datele aferente lunii septembrie indică o diminuare a rezervelor valutare ale BNR cu 4,8 miliarde de euro. Din această sumă, 2,7 miliarde de euro au reprezentat plăți aferente datoriei în valută ajunse la scadență.

ROBOR la trei luni a depășit 6% în octombrie. Cât cresc ratele pentru creditele mai vechi

Reducerea lichidității bancare a coincis cu majorarea indicelui ROBOR la trei luni, utilizat pentru calcularea dobânzilor variabile la numeroase credite în lei contractate înainte de introducerea IRCC.

În august, media ROBOR la trei luni a fost de 5,84%, iar în septembrie a urcat la 5,87%. Creșterea s-a accentuat la începutul lunii octombrie, când media indicelui a ajuns la aproximativ 6,1%.

La 9 octombrie 2026, ROBOR la trei luni se situa la 6,10%.

Modificările acestui indicator sunt relevante pentru persoanele ale căror contracte de credit prevăd calcularea dobânzii prin adăugarea unei marje fixe a băncii la valoarea ROBOR.

Totuși, majorarea indicelui nu determină automat modificarea ratei în aceeași zi. Actualizarea dobânzii se realizează conform periodicității stabilite în contractul de credit.

Pentru un împrumut cu un sold rămas de 300.000 de lei, o perioadă de rambursare de 20 de ani și o marjă fixă de 2,5 puncte procentuale, creșterea ROBOR de la 5,84% la 6,10% ar majora dobânda totală de la 8,34% la 8,60%.

În acest scenariu, rata lunară ar crește, orientativ, de la aproximativ 2.573 de lei la 2.622 de lei. Diferența ar fi de circa 49 de lei lunar, echivalentul a aproape 600 de lei într-un an, dacă dobânda s-ar menține la același nivel.

Pentru alte valori ale soldului, impactul estimat este următorul:

Calculele au caracter orientativ și presupun aceeași perioadă rămasă de rambursare, de 20 de ani, și aceeași marjă bancară de 2,5 puncte procentuale. Valoarea efectivă a ratei depinde de soldul împrumutului, durata contractuală rămasă, marja aplicată de bancă și sistemul de rambursare.

IRCC este de 5,57% în ultimul trimestru din 2026. Când ar putea crește ratele

Românii care au credite cu dobândă variabilă calculate în funcție de IRCC nu resimt imediat majorările dobânzilor interbancare din octombrie, deoarece acest indicator este stabilit pe baza tranzacțiilor anterioare dintre instituțiile de credit.

Pentru intervalul 1 octombrie – 31 decembrie 2026, IRCC aplicabil creditelor în lei este de 5,57%, comparativ cu 5,56% în trimestrul precedent.

Diferența de 0,01 puncte procentuale produce un efect foarte redus asupra ratelor lunare, care poate fi de numai câțiva lei sau chiar mai mic, în funcție de caracteristicile împrumutului.

Spre deosebire de ROBOR, IRCC este calculat pe baza dobânzilor efective aferente tranzacțiilor interbancare și este aplicat creditelor cu un decalaj temporal.

Prin urmare, creșterile dobânzilor înregistrate în octombrie nu se transferă imediat în ratele calculate pe baza IRCC.

Dacă nivelurile ridicate ale dobânzilor interbancare persistă în lunile următoare, acestea se vor reflecta ulterior în calculul indicatorului și, implicit, în costurile suportate de debitori.

Pentru a ilustra impactul unei eventuale majorări, poate fi luat în calcul un scenariu în care IRCC ar crește de la 5,57% la 5,97%.

În cazul unui credit cu soldul de 300.000 de lei, o perioadă rămasă de 20 de ani și o marjă bancară de 2,5 puncte procentuale, rata lunară ar urca, orientativ, de la aproximativ 2.522 de lei la 2.598 de lei.

Diferența ar fi de aproximativ 75 de lei lunar, respectiv circa 900 de lei pe parcursul unui an, în ipoteza menținerii dobânzii.

Pentru un sold de 350.000 de lei, majorarea lunară estimată ar ajunge la aproximativ 88 de lei.

Aceste valori reprezintă exclusiv simulări financiare, nu estimări oficiale sau prognoze privind evoluția viitoare a IRCC.

Scăderea ratelor la credite s-ar putea amâna din cauza dobânzilor interbancare

Perspectivele privind reducerea ratelor la credite sunt influențate de evoluția dobânzilor interbancare, care depind atât de disponibilitatea lichidităților, cât și de deciziile de politică monetară ale BNR.

Printre factorii care determină costurile finanțării se numără inflația, evoluția cursului de schimb și percepția investitorilor asupra riscurilor asociate economiei românești.

În septembrie și în primele zile ale lunii octombrie, reducerea lichidității și incertitudinile existente pe piața financiară au contribuit la creșterea dobânzilor.

Ulterior, au fost înregistrate și ajustări descendente ale costurilor de finanțare. Rata dobânzii aferente tranzacțiilor interbancare a coborât de la un maxim de 6,18% la 5,77%, indicând o reducere a presiunilor în perioada respectivă.

Evoluțiile diferă în funcție de tipul dobânzii prevăzute în contractele de credit.

În cazul împrumuturilor cu dobândă fixă, modificările ROBOR și IRCC nu influențează valoarea ratei pe durata perioadei în care dobânda contractuală rămâne neschimbată.

Pentru creditele raportate la ROBOR, efectele majorărilor pot apărea la următoarea actualizare a dobânzii, potrivit prevederilor contractuale.

În schimb, pentru împrumuturile calculate în funcție de IRCC, eventualele creșteri ale dobânzilor interbancare din această toamnă se pot transmite către ratele lunare în trimestrele următoare, în funcție de evoluția tranzacțiilor dintre bănci și de calendarul de actualizare a indicatorului.