România, pe primul loc în Europa la interesul pentru criptomonede. Florian Neagu (BNR) avertizează asupra riscurilor pentru români

România ar ocupa primul loc într-un clasament realizat pe baza datelor din 21 de state ale Uniunii Europene privind preferința populației pentru criptoactive, potrivit estimărilor Băncii Naționale a României (BNR). Românii ar deține active digitale în valoare de până la 12 miliarde de euro, iar aproximativ 15% din populația activă ar avea o formă de expunere la această piață. Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din BNR, atrage însă atenția asupra contrastului dintre interesul ridicat pentru criptomonede și nivelul redus de educație și incluziune financiară din România.

România, pe primul loc între 21 de state UE analizate pentru preferința față de criptoactive

Românii manifestă un interes deosebit pentru investițiile în criptomonede, potrivit estimărilor prezentate luni de Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din cadrul BNR, în timpul unei conferințe de specialitate.

Oficialul a explicat că România s-ar situa pe prima poziție în privința preferinței populației pentru criptoactive, în comparație cu alte 20 de state membre ale Uniunii Europene analizate.

„După estimările noastre, și ne-am uitat la 21 de țări din Uniunea Europeană, am fi pe primul loc în ceea ce privește preferința populației către asemenea tipuri de active”, a declarat Florian Neagu.

Clasamentul invocat se referă la cele 21 de țări analizate, nu la toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Potrivit unei alte estimări citate de reprezentantul BNR, valoarea criptoactivelor acumulate de români ar putea ajunge la 12 miliarde de euro.

Totodată, aproximativ 15% din populația activă ar avea o anumită formă de implicare în piața criptoactivelor.

Aproximativ 170 de ATM-uri pentru criptomonede funcționează în România

Interesul pentru activele digitale este reflectat și de dezvoltarea infrastructurii care permite tranzacționarea acestora.

Potrivit datelor prezentate de Florian Neagu, în România funcționează aproximativ 170 de ATM-uri pentru criptomonede.

Raportat la populația adultă, numărul acestor aparate este comparabil cu cel din Polonia și Cehia.

Oficialul BNR a atras însă atenția că extinderea accesului la criptoactive nu este însoțită întotdeauna de o înțelegere suficientă a riscurilor financiare.

Educația financiară din România, sub nivelul înregistrat în Polonia

Florian Neagu a comparat situația României cu cea a Poloniei, unde interesul pentru criptoactive este asemănător, dar nivelul educației financiare este mai ridicat.

Potrivit datelor prezentate, România înregistrează un scor de aproximativ 54–55 de puncte din 100 la educație financiară, în timp ce Polonia ajunge la 64–65 de puncte.

„România are un scor de educație financiară de 54-55 din 100. Polonia are o pondere a deținerilor de cripto asemănătoare, dar un scor de 64-65. Atunci când nivelul de educație financiară nu este printre cele mai bune din Europa, trebuie să ne asigurăm că cei care investesc în această direcție conștientizează cât mai bine și riscurile la care se expun”, a avertizat directorul BNR.

Diferența este relevantă în contextul volatilității pieței criptomonedelor, unde prețurile pot înregistra fluctuații semnificative într-un interval scurt.

România, pe ultimul loc în Europa la deținerea unui cont bancar, potrivit datelor prezentate de BNR

Un alt aspect semnalat de Florian Neagu privește accesul populației la serviciile financiare tradiționale.

Potrivit datelor citate de oficial, sub 70% dintre adulții din România au un cont bancar, în timp ce media europeană este de aproximativ 94%.

Astfel, România se află pe ultimul loc în clasamentul invocat privind incluziunea financiară.

Reprezentantul BNR consideră că interesul pentru criptomonede trebuie analizat și în raport cu experiența populației în utilizarea serviciilor bancare și a instrumentelor financiare.

„Uneori e normal să arzi etape. Sunt unele momente însă în care parcă e mai bine să vezi dacă nu mai mult strici decât ajuți”, a declarat Florian Neagu.

Acesta a explicat că familiarizarea cu serviciile bancare și cu investițiile tradiționale poate contribui la înțelegerea riscurilor înaintea accesării unor instrumente mai volatile.

„A trece peste aceste etape și a sări direct în criptoactive s-ar putea să fie riscant”, a avertizat oficialul.

BNR atrage atenția și asupra banilor investiți în afara României

Pe lângă riscurile individuale, Florian Neagu a abordat și implicațiile economice ale investițiilor în criptoactive.

Oficialul a susținut că economia României are nevoie de economiile populației pentru finanțarea activităților economice interne, fie prin sistemul bancar, fie prin piața de capital sau prin alte instituții financiare.

În opinia sa, plasamentele în criptoactive pot direcționa o parte din aceste resurse către piețe și intermediari din afara țării.

Referindu-se la aceste investiții, Florian Neagu a afirmat că banii „se duc în afară și ajută finanțele altor țări. De regulă, Statele Unite.”