Ratele creditelor ar putea scădea din 2026. IRCC se reduce ușor la începutul anului: Corespunde cu aproximativ 100 de lei

Românii cu credite ar putea vedea o scădere a ratelor începând cu 1 ianuarie 2026, ca urmare a unei potențiale diminuări a IRCC. Estimările arată că indicele ar putea coborî de la nivelul actual de 6,06% la 5,68%, ceea ce ar reprezenta o ușoară relaxare pentru persoanele îndatorate. Totuși, mulți economiști privesc cu scepticism evoluția pe termen scurt, având în vedere inflația ridicată și situația macroeconomică dificilă.

Începând cu anul 2026, ratele creditelor ipotecare calculate pe baza IRCC ar putea scădea. În perioada 1 octombrie 2025 – 8 decembrie 2025, indicele a avut un maxim de 5,79% și un minim de 5,52%, iar estimările indică un nivel de 5,68% la începutul anului următor.

IRCC ar urma să se reducă la începutul lui 2026

O scădere de aproximativ 50 de puncte de bază în primele două trimestre ale anului 2026 ar putea duce la o reducere de aproximativ 100 de lei la rata unui credit ipotecar, în funcție de maturitatea acestuia și de valoarea rămasă de rambursat.

„Ne putem aștepta ca în trimestrul I și chiar și în cel de-al doilea, valoarea IRCC să scadă cu 50 de puncte de bază, ceea ce pentru rata unui credit ipotecar ar corespunde undeva în jurul valorii de 100 de lei, în funcție de maturitatea creditului și a valorii rămase de rambursat”, a declarat Adrian Codirlașu, președinte CFA România, pentru Economica.

Unii economiști nu privesc cu optimism anul 2026, considerând că scăderea IRCC este improbabilă în contextul inflației ridicate. România ar putea încheia anul 2025 cu o inflație în jur de 10%, nivel care influențează direct evoluția dobânzilor din piață. Atâta timp cât inflația rămâne ridicată, dobânzile de referință tind să se apropie de acest nivel, deoarece reprezintă costuri pe care băncile trebuie să le recupereze pentru a acoperi dobânzile plătite la depozite.

„IRCC-ul nu are cum să scadă în condițiile în care avem inflație mare și e foarte probabil să terminăm acest an cu o inflație de 10%, ceea ce înseamnă că nu ai cum sa ai un IRCC care să nu fie apropiat de acest 10%, pentru că IRCC-ul se referă la dobânda la credite care generează venituri pentru bănci, care sunt folosite să plătească dobânda la depozite”, a declarat economistul Cristian Păun pentru Fanatik.

Presiunea asupra dobânzilor este alimentată și de deficitul bugetar excesiv. Statul rămâne unul dintre cei mai mari solicitanți de credite din economie, ceea ce determină băncile să prefere finanțarea guvernamentală, percepută drept mai sigură decât creditele acordate populației. Această competiție pe piața împrumuturilor menține dobânzile la un nivel ridicat și face improbabilă o scădere semnificativă a IRCC atâta timp cât statul continuă să aibă o nevoie mare de finanțare.

„Nu are cum să scadă dobânda la credite când principalul operator care cere credite in piață este statul și care o face cu o intensitate crescută și în creștere. Atât timp cât statul produce deficite, nu produce doar inflație, ci produce și o presiune directă pe dobânzi, fiind un concurent în partea de cerere de credite din piață și fiind mult mai convenabil pentru bănci statul, având în vedere riscul relativ mult mai scăzut decât riscul pe care băncile îl asociază persoanelor care iau credite pentru consum sau credite imobiliare”, a mai spus economistul.

Există și așteptări ca Banca Centrală să nu reducă dobânda de referință în perioada următoare

Există și așteptări ca Banca Centrală să nu reducă dobânda de referință în perioada următoare. O scădere prea mare ar putea accentua inflația și ar putea adânci problema deficitului. Dobânda de politică monetară ar trebui să rămână la un nivel care să penalizeze lipsa lichidităților din sistemul bancar și să încurajeze atragerea de depozite de la populație, motiv pentru care reducerea acesteia nu este considerată o soluție potrivită în prezent.

„Nu poți să vii cu o dobândă semnificativ mai mică față de rata inflației nici măcar atunci când vorbești de dobânda de referință. Să nu mai vorbim de faptul că dobânda de referință ar trebui să fie una penalizatoare, să penalizeze băncile care rămân fără lichidități și care nu găsesc soluții de refinanțare prin atragerea de noi depozite de la populație”, a mai spus Cristian Păun

Într-un context economic marcat de incertitudine, economiștii îi sfătuiesc pe români să fie extrem de prudenți în privința îndatorării. Este recomandată evitarea creditelor noi, mai ales pentru consum, deoarece perioadele de volatilitate economică pot aduce riscuri precum pierderea locului de muncă sau dificultăți la plata ratelor, cu posibilitatea ajungerii în situații de insolvență personală.

„Să nu încercăm în acest moment să ducem o viață pe credit, consumul pe credit ar trebuit să fie limitat la minim spre inexistent în perioada următoare. Să fim foarte atenți cu ratele pentru că dacă avem deja credite, nu ar trebui să facem altele noi. S-ar putea să existe în perioada următoare o foarte mare presiune pe oameni pe plata ratelor”, a conchis Cristian Păun.

Inflația ridicată, deficitul bugetar și politica monetară restrictivă limitează posibilitatea unei relaxări semnificative

Pentru cei care au deja credite, recomandările includ reducerea expunerii financiare prin plata anticipată, acolo unde este posibil, astfel încât rata lunară să devină mai ușor de gestionat. O altă variantă ar putea fi refinanțarea creditelor cu dobândă variabilă prin trecerea temporară la o dobândă fixă, pentru a stabiliza costurile într-o perioadă în care inflația și presiunea asupra dobânzilor rămân ridicate.

Deși există speranțe privind o scădere a IRCC la începutul anului 2026, contextul economic general indică faptul că românii ar putea resimți o presiune financiară crescută. Inflația ridicată, deficitul bugetar și politica monetară restrictivă limitează posibilitatea unei relaxări semnificative a costurilor creditelor. În perioada următoare, presiunea pe plata ratelor ar putea deveni mai accentuată, iar prudența financiară este esențială.