Scăderea consumului ridică semne de îngrijorare. Radu Georgescu: La anul se anunță o recesiune economică puternică în România

Scăderea consumului este privită de unii ca un fenomen pozitiv. Totuși, specialiștii spun că lucrurile sunt mai complicate. Economistul Radu Georgescu atrage atenția că reducerea consumului poate avea consecințe serioase pentru economie, într-un context deja fragil.

Consumul reprezintă cea mai mare parte din PIB și influențează direct evoluția economică

Radu Georgescu explică faptul că aproximativ 65% din produsul intern brut al României este generat de consumul populației. Restul de 35% provine din investițiile realizate de firme și de stat.

În prezent, creditarea firmelor este blocată, iar fondurile europene înregistrează întârzieri majore. În ultimele șase luni, România nu a încasat fonduri din PNRR. În acest context, economistul consideră că premisele pentru o recesiune economică puternică sunt deja conturate pentru anul următor.

„În această perioadă este foarte important să știi economie și contabilitate. Săptămâna trecută am scris un articol despre consumul care a scăzut cu 4,6% în octombrie 2025.
Unii au scris comentarii că acest lucru este foarte bine pentru economie. Poftim???

Explic ce înseamnă scăderea consumului.

1. Recesiune economică

65% din PIB-ul României reprezintă consumul populației. Restul de 35% reprezintă investiții făcute de firme și de stat. Creditarea firmelor s-a blocat. Fondurile europene sunt și ele blocate. România a primit zero euro din PNRR în ultimele 6 luni.

Din aceste cauze, la anul se anunță o recesiune economică puternică în România.”

Scăderea consumului combinată cu deficitul bugetar poate accentua inflația

Potrivit explicațiilor oferite, reducerea consumului, suprapusă unui deficit bugetar ridicat, creează un dezechilibru major. Radu Georgescu susține că hiperinflația apare atunci când există o cantitate mare de bani în circulație, dar cererea pentru bunuri și servicii scade.

În ultimii ani, deși deficitul bugetar a fost mare, consumul ridicat a limitat acest efect. Odată cu diminuarea consumului, riscul creșterii accelerate a inflației devine mai pronunțat în anii următori.

„2. Hiperinflație

Combinația scădere consum + deficit bugetar mare = hiperinflatie. Pe scurt, hiperinflatia apare când sunt mult mai mulți bani decât produse cumpărate.

Deși în ultimii 2 ani România a avut un deficit bugetar foarte mare, până acum nu am ajuns la hiperinflatie deoarece consumul era ridicat.

Din cauza scăderii consumului, România va trece în următorii ani către hiperinflatie.”

Nivelul dobânzilor descurajează economisirea și investițiile

Economistul mai subliniază o problemă structurală a economiei românești, legată de diferența dintre inflație și dobânda de referință stabilită de BNR. În prezent, inflația este în jur de 10%, în timp ce dobânda de referință se situează la 6,5%.

În economiile dezvoltate, dobânzile de referință sunt, de regulă, peste rata inflației, tocmai pentru a încuraja economisirea și investițiile. În România, această situație afectează atractivitatea țării pentru investitorii străini, care pot obține randamente mai bune în alte piețe, unde inflația este mai mică.

„3. Stoparea investițiilor

În România este o anomalie economică. Avem inflație de 10%, dar dobânda de referință a BNR este mult sub inflație, 6,5%. În orice țară occidentală, dobânda de referință este mai mare decât inflația: US, UK etc. Așa funcționează o economie normală.

Anomalia economică din România descurajează economisirea și investițiile străine în România. Niciun investitor străin nu va veni în România să aibă un randament mai mic decât inflația.

De ce să investești în România pentru un randament de 7% cu inflație de 10%, când poți să investești în US cu randament de 5% și inflație de 3%?”

Reducerea consumului afectează direct locurile de muncă

Radu Georgescu atrage atenția că scăderea consumului înseamnă automat vânzări mai mici pentru firme. Când companiile vând mai puțin, nevoia de personal se reduce. În această logică, diminuarea consumului poate duce la creșterea șomajului, un efect care afectează atât mediul privat, cât și bugetul public prin scăderea încasărilor fiscale.

În final, economistul subliniază că perioada actuală este una în care atât populația, cât și autoritățile sunt puse în situația de a învăța, în timp real, lecții de economie și contabilitate. El arată că partea dificilă este faptul că aceste lecții se traduc direct în impact asupra nivelului de trai și a stabilității financiare, într-un context economic deja marcat de incertitudine.

„4. Șomaj

Pentru cei care aplaudă scăderea consumului: Scăderea consumului înseamnă că firmele vând mai puțin. Când vinzi mai puțin, ai nevoie de mai puțini oameni.

Concluzii

În această perioadă, toată lumea învață live economie și contabilitate. Inclusiv Guvernul și BNR-ul. Partea proastă e că învățăm economie și contabilitate pe pielea noastră și banii noștri”, scrie economistul Radu Georgescu într-o postare pe Facebook.