Raportul OCDE pentru România: Fără consolidare fiscală serioasă, datoria publică devine nesustenabilă (UPDATE)

România se află sub presiune fiscală fără precedent, avertizează OCDE. Deficitul bugetar de 9,3% din PIB, datoria publică în creștere rapidă și inflația ridicată, alimentate de politici fiscale expansioniste, fac ca finanțele publice să fie extrem de vulnerabile. Organizația recomandă consolidarea fiscală, reforma salariilor din sectorul public, extinderea bazei fiscale și digitalizarea ANAF pentru a asigura sustenabilitatea economică pe termen lung.

UPDATE 12:35 România trebuie să continue ajustarea fiscală

România trebuie să-și continue ajustarea fiscală în următorii ani, combinând disciplina cheltuielilor publice cu majorări semnificative ale veniturilor bugetare, arată un raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Reformele fiscale propuse vizează creșterea eficienței colectării, reducerea inechităților și consolidarea sustenabilității finanțelor publice.

Raportul OCDE subliniază mai multe măsuri care pot aduce venituri suplimentare statului:

• Contribuții la pensii și sănătate pentru activități independente: plafonul actual ar trebui eliminat sau majorat semnificativ, mai ales pentru contribuțiile la sănătate.

• Impozite pe venituri din chirii și investiții: deducerea standard de 40% pentru chirii ar trebui redusă, iar impozitele pe dobânzi, câștiguri de capital și redevențe ar putea crește la 16%.

• Microîntreprinderi și profesii liberale: sectoarele foarte profitabile, precum consultanța și profesiile liberale, ar trebui excluse din regimul microîntreprinderilor pentru a evita avantajele disproporționate.

• Impozitul pe proprietăți și TVA: banda de 0,08-0,2% pentru stabilirea impozitului pe locuințe poate fi majorată progresiv, iar cota standard de TVA de 21% pentru restaurante, hoteluri și servicii culturale ar putea fi aplicată integral.

• Concesii și scutiri fiscale: acestea ar trebui limitate și direcționate către contribuabili vulnerabili sau instituții de utilitate publică.

• Eliminarea treptată a impozitelor pe cifra de afaceri pentru companiile mari, pentru a reduce povara fiscală și a stimula investițiile.

ȘTIRE INIȚIALĂ

România trece printr-o perioadă de dezechilibre fiscale, avertizează OCDE

România se confruntă cu dezechilibre fiscale și economice fără precedent, atrage atenția Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în raportul său recent dedicat țării. Deficitul bugetar ridicat, datoria publică în creștere rapidă și presiunile inflaționiste generate de politicile fiscale expansioniste pun România într-o poziție vulnerabilă pe termen mediu și lung.

OCDE notează că deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB la finalul anului 2024, în timp ce datoria publică a crescut de la 45% înainte de pandemie la 63% din PIB. Creșterea rapidă a datoriei afectează costurile de finanțare ale statului și amenință sustenabilitatea fiscală. Organizația avertizează că, fără măsuri suplimentare după 2026, datoria publică va continua să crească, menținând România sub incidența Procedurii de Deficit Excesiv a Uniunii Europene.

„După ce deficitul fiscal s-a extins la 9,3% din PIB în 2024, Guvernul a adoptat mai multe pachete de consolidare. Totuși, fără măsuri suplimentare specificate după 2026, sustenabilitatea fiscală pe termen lung este în pericol. Inflația generală și cea de bază rămân cu mult peste banda de toleranță a țintei de 2,5% ±1 punct procentual. Creșteri rapide ale stocului de datorie, combinate cu deteriorarea condițiilor de finanțare, au generat un salt al plăților de dobânzi, care aproape s-au dublat din 2020 până în 2024″, se arată în raportul OCDE pentru România.

Raportul integral poate fi consultat aici.

Salariile din sectorul public, o problemă structurală

Cheltuielile salariale necontrolate din sectorul public au contribuit la rigiditatea bugetară. În 2024, salariile publice au crescut cu 18,5%, iar salariul minim legal cu peste 30%. OCDE recomandă implementarea unui cadru fiscal transparent, bazat pe productivitate și sustenabilitate, pentru a preveni ca majorările salariale să fie folosite drept instrument politic.

„Masa salarială din sectorul public reprezintă o pondere în creștere din cheltuielile guvernamentale, iar deciziile ad hoc de cheltuieli subminează sustenabilitatea fiscală pe termen lung, slăbind totodată legătura dintre salarizare și performanță. Salariile din sectorul public au crescut cu 18,5% în 2024, iar salariul minim legal a crescut cu mai mult de 30% între 2023 și 2024. Pe termen lung, decalajele susținute dintre productivitate și creșterea salariilor reale subminează competitivitatea prin costuri, în special în subsectoarele intensive în forță de muncă”, se arată în raportul OCDE pentru România.

Raportul evidențiază necesitatea lărgirii bazei fiscale și reducerea economiei informale. România penalizează munca cu venituri mici prin impozitul flat combinat cu contribuții sociale ridicate. Soluțiile OCDE includ majorarea deducerii personale sau introducerea unui credit fiscal pentru muncă formală. Modernizarea și digitalizarea ANAF sunt esențiale pentru o colectare mai eficientă și reducerea evaziunii fiscale.

„Conformarea fiscală scăzută și informalitatea răspândită limitează colectarea veniturilor, cu un decalaj ridicat de conformare TVA. Subdeclararea veniturilor este frecventă în rândul grupurilor cu venituri mici. Impozitele pe proprietate, care sunt printre cele mai puțin dăunătoare creșterii economice, sunt scăzute față de țările OCDE. Impozitul proporțional pe venitul personal și o deducere personală de bază redusă, alături de contribuții sociale ridicate, creează pene fiscale mari pentru cei cu venituri mici și limitează redistribuirea și oferta de muncă a acestora”, se arată în raportul OCDE pentru România.

Interferența dintre politica fiscală expansionistă și politica monetară a BNR a menținut inflația la niveluri ridicate. În ianuarie 2026, inflația generală a ajuns la 9,6%, mult peste banda țintă. OCDE recomandă amânarea reducerii dobânzilor până când inflația de bază va arăta o scădere clară.

România nu utilizează eficient instrumentele moderne de bugetare

OCDE subliniază că România nu utilizează eficient instrumentele moderne de bugetare, iar deciziile ad-hoc subminează credibilitatea fiscală. Fondurile europene reprezintă atât o oportunitate, cât și o vulnerabilitate: întârzierile în implementarea reformelor sau a proiectelor din PNRR pot duce la pierderea unor granturi importante.

„Consolidarea colectării fiscale prin digitalizarea și modernizarea administrației fiscale, îmbunătățirea instrumentelor de management fiscal bazate pe risc și formarea capacității personalului de a efectua audituri bazate pe risc reprezintă priorități esențiale pentru creșterea veniturilor bugetare și reducerea economiei informale, care este semnificativ peste media OCDE”, explică specialiștii.

Portofoliile de credite garantate de stat prezintă o calitate mai slabă decât restul sistemului bancar, iar expansiunea lor poate crea riscuri suplimentare pentru buget. OCDE recomandă eliminarea graduală a schemelor largi de garantare și aplicarea unor criterii de eligibilitate stricte.

„Politica monetară s-a confruntat cu dificultăți în realizarea dezinflației în ultimii ani din cauza orientării fiscale expansioniste. În 2023 și 2024, politica fiscal puternic expansionistă, în special creșterile masive de salarii și pensii în sectorul public, a exercitat o presiune ascendentă semnificativă asupra inflației interne. Aceste măsuri au amplificat șocurile inflaționiste externe și au declanșat efecte de runda a doua. Ca rezultat, orientarea fiscală a compensat parțial politica monetară restrictivă urmată de BNR, iar inflația a rămas cu mult peste țintă”, se arată în raportul OCDE pentru România.

OCDE estimează o creștere economică de doar 1% în 2026, urmată de 2,2% în 2027, cu consumul privat slab și investițiile publice susținute de fonduri UE drept principal motor economic. Pentru a readuce datoria pe o traiectorie sustenabilă, România ar trebui să atingă un excedent primar structural de 1,7% din PIB până în 2031, combinat cu reforme structurale care să stimuleze ocuparea forței de muncă și productivitatea.

„Utilizarea revizuirilor de cheltuieli în procesele bugetare se află încă într-o fază incipientă. Deși cadrul bugetar formal al României se aliniază cu bunele practici OCDE, credibilitatea sa a fost slăbită de excepții repetate și decizii de cheltuieli ad hoc. Consolidarea credibilității fiscale necesită aplicarea consecventă a regulilor fiscale naționale, susținută de un rol mai puternic al Consiliului Fiscal, și o mai mare accentuare a planificării bugetare pe termen mediu”, se arată în raportul OCDE pentru România.

Aderarea României la OCDE ar putea fi un catalizator major pentru dezvoltare economică, oferind acces la bune practici și recomandări internaționale. Secretarul de stat Luca Niculescu a menționat că țara ar putea deveni membru în vara acestui an, după un parcurs demarat oficial în 2022. Apartenența la OCDE ar putea sprijini politici fiscale mai eficiente, investiții sustenabile și o creștere economică robustă.

„România riscă o suspendare parțială a fondurilor UE în cadrul 2021-2027 dacă nu ia măsuri efective privind deficitul bugetar în contextul Procedurii de Deficit Excesiv, în timp ce întârzierile în implementarea reformelor și investițiilor din PNRR ar putea duce la pierderea unor granturi semnificative din Facilitatea de Redresare și Reziliență. Între 2020 și 2024, cheltuielile finanțate din granturi europene nerambursabile au reprezentat în medie circa 2,2% din PIB anual — un aport care nu poate fi substituit din surse interne fără costuri majore pentru datoria publică”, se arată în raportul OCDE pentru România.