Economia României, sub lupa OCDE. Secretarul general s-a întâlnit cu Nicușor Dan și Ilie Bolojan: Aderarea rămâne o prioritate strategică

Secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, se află luni într-o vizită oficială la București, unde are programate întâlniri cu Nicușor Dan și cu Ilie Bolojan. Vizita are loc într-un moment important pentru relațiile României cu organizația internațională, iar agenda include prezentarea celui mai recent studiu economic dedicat României, care analizează evoluția economiei și perspectivele sale pentru perioada următoare.

Programul vizitei a început la Palatul Cotroceni, unde delegația OCDE a fost primită la ora 9:00 de Nicușor Dan. La ora 10:00, Mathias Cormann a fost primit la Palatul Victoria de premierul Ilie Bolojan. În cadrul vizitei are loc și ceremonia de semnare a acordului dintre Guvernul României și OCDE privind privilegiile și imunitățile organizației.

Șeful OCDE se întâlnește cu Nicușor Dan și Ilie Bolojan

Premierul Ilie Bolojan și secretarul general al OCDE vor lansa, tot la Palatul Victoria, cel mai recent Studiu economic dedicat României realizat de organizație, urmat de declarații comune de presă. În paralel, președintele Nicușor Dan va primi o delegație a OMV Petrom la Palatul Cotroceni, pentru discuții despre actuala criză care afectează piața românească. Ulterior, delegația OMV Petrom va fi primită și de premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria, la ora 12:30.

Studiul prezentat include recomandări concrete pentru politici publice, menite să sprijine dezvoltarea economică și să consolideze reformele în diverse sectoare. Premierul Ilie Bolojan a subliniat că aderarea României la OCDE în 2026 rămâne o prioritate strategică, fiind nu doar un obiectiv de politică externă, ci și o oportunitate de reforme bazate pe cele mai bune practici și standarde internaționale. Rapoartele OCDE oferă atât o analiză detaliată a politicilor publice românești, cât și direcții clare pentru îmbunătățirea acestora.

„Reafirm, și cu acest prilej, că aderarea la OCDE în 2026 rămâne o prioritate strategică, așa cum este prevăzută în Programul de Guvernare. Nu este doar un obiectiv de politică externă, ci și o reală șansă pentru reforme, bazate pe cele mai bune practici și standarde internaționale. Rapoartele elaborate de OCDE înseamnă nu doar o analiză solidă a politicilor publice ale României în domeniile în care suntem evaluați, ci oferă piste concrete de îmbunătățire a acestora. Vă încurajez să le folosiți atunci când faceți programele de politici publice din instituțiile dumneavoastră”, a transmis premierul Ilie Bolojan.

România se află într-un stadiu avansat în procesul de aderare la OCDE

Potrivit informațiilor transmise de Ilie Bolojan, România se află într-un stadiu avansat în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Obiectivul este ca România să finalizeze acest proces în 2026, ceea ce ar reprezenta o recunoaștere internațională a reformelor și progreselor economice realizate în ultimele luni și ani.

„Suntem într-un stadiu avansat, avem 23 de comitete care au fost parcurse, mai avem încă două comitete și sper că împreună, în următoarele luni, reușim să parcurgem și aceste etape”, a spus Bolojan în cadrul unei conferințe de presă organizate la guvern, cu prilejul lansării celui mai recent Studiu economic dedicat României, realizat de OCDE.

La conferința de presă organizată cu prilejul lansării celui mai recent Studiu Economic dedicat României, realizat de OCDE, premierul a explicat că țara noastră a parcurs deja 23 dintre cele 25 de comitete implicate în procesul de evaluare și că mai rămân de finalizat doar două etape. În cadrul evenimentului a participat și secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, aflat în România pentru a sprijini acest proces și pentru a discuta despre perspectivele economice ale țării.

„Am avut de adoptat legi în Parlament și, cu toate divergențele din lumea politică, toate abordările diferite, în această materie a fost un acord politic și toate forțele politice au susținut adoptarea legislației aferente”, a spus Bolojan.

Premierul Bolojan a subliniat importanța adoptării rapide a legislației necesare pentru implementarea recomandărilor OCDE și a precizat că, în ciuda diferențelor politice, a existat un consens politic care a permis aprobarea actelor normative aferente. Această colaborare între partidele politice facilitează continuarea reformelor structurale, asigurând că acestea sunt aplicate consecvent și eficient.

„În același timp, politica monetară trebuie să rămână prudentă, până când inflația se stabilizează complet, iar reformele structurale trebuie să continue. Dacă vom aplica aceste reforme consecvent, putem construi o economie mai stabilă, mai competitivă și mai rezistentă”, a mai spus premierul.

Un alt obiectiv major indicat de premier este reducerea deficitului bugetar, îmbunătățirea colectării veniturilor și folosirea mai eficientă a resurselor publice.

„Sper că aderarea României la OCDE va deveni o realitate anul acesta, dar nu ca un obiectiv în sine, ci ca un mijloc, pentru ca țara noastră să fie o țară mai competitivă și mai prosperă”, a precizat Bolojan.

România urmărește stabilitate și competitivitate economică prin aderarea la OCDE

La lansarea Studiului Economic 2026 pentru România, Ilie Bolojan a prezentat și progresele și prioritățile țării în domeniul fiscal, bugetar și economic. Potrivit premierului, România se află într-un proces de schimbare a modului în care sunt gestionate finanțele publice și politicile economice, având ca obiectiv reducerea deficitului bugetar, îmbunătățirea colectării veniturilor și utilizarea mai eficientă a resurselor publice.

„De la deschiderea negocierilor de aderare în ianuarie 2022, România a intrat într-un proces de evaluare a politicilor şi practicilor sale, raportat la standardele OCDE în aproape toate domeniile de politică publică. Datorită efortului comun al instituţiilor implicate, ţara noastră a făcut paşi importanţi în acest proces de aderare. Studiul economic pe care îl lansăm astăzi oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal şi bugetar, pentru piaţa muncii şi pentru creşterea competitivităţii economiei. Este un punct de referinţă pentru stabilitatea economică şi pentru modernizarea statului”, a declarat Bolojan.

În paralel, politica monetară trebuie să rămână prudentă până la stabilizarea completă a inflației, iar reformele structurale continuă pentru consolidarea sustenabilității economice.

„România se află într-un context economic dificil. După o perioadă de creştere accelerată, dar şi de dezechilibre fiscale, intrăm într-o etapă în care sustenabilitatea este la fel de importantă ca dezvoltarea. Modelul nostru de creştere economică trebuie să fie bazat mai mult pe competitivitate şi productivitate. Ca răspuns la recomandările anterioare, România a făcut paşi importanţi în direcţia consolidării fiscale şi a reducerii deficitului bugetar. După un deficit de aproximativ 8,7% din PIB în 2024, anul 2025 s-a încheiat cu un deficit de 7,7% sub nivelul estimat de Comisia Europeană. Continuăm reformele început anul trecut, iar proiectul de buget pentru anul 2026 este unul realist, astfel încât să atingem ţinta de deficit de 6,2% la finalul acestui an”, a mai spus Ilie Bolojan.

În ceea ce privește contextul economic, România trece printr-o etapă dificilă, marcată de dezechilibre fiscale acumulate și de efectele războiului din Ucraina asupra economiei europene. După o perioadă de creștere accelerată, economia a încetinit temporar în 2025 din cauza ajustărilor fiscale. Deficitul bugetar a scăzut de la aproximativ 8,7% din PIB în 2024 la 7,7% în 2025, sub nivelul estimat de Comisia Europeană, iar obiectivul pentru 2026 este atingerea unui deficit de 6,2% din PIB. Creșterea economică este estimată la 0,7% pentru 2025 și la aproximativ 1% pentru 2026, susținută în principal de investițiile publice și fondurile europene.

„La nivelul economiei, studiul arată că România a rezistat la şocurile din ultimii ani şi la efectele războiului din Ucraina. Creşterea economică a încetenit temporar în 2025 din cauza ajustărilor fiscale şi a situaţiei economice din Europa. Totuşi, perspectivele rămân pozitive.Estimările arată o creştere de aproximativ 0,7% în 2025 şi de circa 1% în 2026, susţinută mai ales de investiţiile publice şi de fondurile europene. În plan fiscal, obiectivul este să reducem treptat deficitul, să folosim mai eficient banii publici şi să avem o absorbţie mai bună a fundurilor europene”, a mai afirmat Bolojan.

Ilie Bolojan vrea creșterea treptată a vârstei de pensionare

Pe piața muncii, România se confruntă cu presiuni demografice și deficit de forță de muncă, ceea ce impune politici coerente în educație, sănătate și măsuri care să aducă mai mulți oameni activi pe piața muncii. O prioritate este creșterea treptată a vârstei de pensionare în domeniile unde aceasta este foarte scăzută, pentru a asigura un sistem de pensii sustenabil pe termen lung.

„De aceea este nevoie să creştem treptat vârsta de pensionare, în domeniul în care astăzi se iese foarte devreme la pensie, uneori chiar la 48-50 de ani, pentru a avea mai mulţi oameni activi şi un sistem de pensii sustenabil pe termen lung. În acelaşi timp, creşterea competitivităţii economiei rămâne o prioritate. Pentru asta avem nevoie de costuri competitive, o administraţie eficientă, reguli clare şi un stat modern şi digitalizat. Reformele şi investiţiile în curs, susţinute inclusiv prin PNRR, urmăresc simplificarea procedurilor pentru companii,  reducerea birocraţiei şi accelerarea digitalizării servicilor publice”, a afirmat Ilie Bolojan.

Creșterea competitivității economiei rămâne un obiectiv esențial, susține Bolojan. Reformele și investițiile în curs, inclusiv cele sprijinite prin PNRR, urmăresc reducerea birocrației, simplificarea procedurilor pentru companii și accelerarea digitalizării serviciilor publice.

„România trece printr-un proces de schimbare a modului în care sunt gestionate finanţele publice şi politicile economice. Trebuie să reducem deficitul, să îmbunătăţim colectarea şi să folosim mai eficient banii publici. În acelaşi timp, politica monetară trebuie să rămână prudentă până când inflaţia se stabilizează complet,  iar reformele structurale trebuie să continue. Dacă vom aplica aceste reforme consecvent, putem construi o economie mai stabilă, mai competitivă şi mai rezistentă. La aproape două decenii de la două momente definitorii, aderarea la Uniunea Europeană şi la NATO, România îşi propune ca în 2026 să atingă un nou obiectiv, aderarea la OCDE”, a completat Bolojan.

România a devenit stat candidat la OCDE încă din 2022

Încă din 2022, România a devenit stat candidat la OCDE, primind Foaia de parcurs în luna iunie a aceluiași an. Documentul stabilește termenii, condițiile și procesul de aderare, iar România se află în prezent în etapa de evaluare tehnică desfășurată de comitetele incluse în Foaia de parcurs. Eforturile țării sunt axate pe implementarea recomandărilor prioritare și susținerea evaluărilor sectoriale pentru a accelera procesul de aliniere la standardele OCDE.

Comitetul Național pentru Aderarea României la OCDE, condus de prim-ministru și constituit din ministere, instituții și autorități publice implicate, stabilește liniile de acțiune pentru îndeplinirea prevederilor Foii de parcurs. Comitetul coordonează implementarea recomandărilor, alinierea legislației, politicilor și practicilor la standardele OCDE și asigură pregătirea instituțiilor pentru evaluările sectoriale viitoare, menținând astfel parcursul României spre aderarea completă la organizație.