Radu Miruță îl demască pe Călin Georgescu după declarațiile despre baza Kogălniceanu: E o iresponsabilitate. Un interes în dezavantajul României

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a criticat duminică seară declarațiile făcute de Călin Georgescu cu privire la Baza Kogălniceanu din Constanța, acuzându-l de iresponsabilitate și de utilizarea unui limbaj care ar induce frică fără a fi susținut de dovezi sau argumente concrete.

Reacția lui Radu Miruță vine după ce Călin Georgescu a afirmat într-un interviu recent că Baza Kogălniceanu ar reprezenta un element central al problemelor din Uniunea Europeană.

Radu Miruță susține că declarațiile lui Călin Georgescu sunt formulate fără dovezi

În intervenția sa, Radu Miruță a susținut că declarațiile lui Georgescu sunt formulate fără dovezi și fără argumente clare, fiind construite în jurul unor termeni generali, rostiți într-un mod menit să creeze îngrijorare. Potrivit ministrului, folosirea unor cuvinte precum război, bază militară, pericol sau ideea că urmează să fie dezvăluite informații grave reprezintă o abordare iresponsabilă.

„Prin lipsă de dovezi, prin lipsă de argumente, domnul Călin Georgescu folosește niște cuvinte cu un termen foarte larg. Le rostește rar și apăsat, crezând că, prin asta, introduce frică, folosind cuvinte precum «război, bază militară, grav, urmează să aflați, mizerie». E o iresponsabilitate”, a spus Miruță la Antena 3.

Ministrul Apărării a subliniat, în același timp, rolul strategic al bazei militare de la Kogălniceanu pentru securitatea României. Acesta a explicat că activitatea desfășurată în cadrul bazei contribuie la creșterea capacității de descurajare a țării, la sporirea gradului de siguranță pentru teritoriul național și pentru cetățenii români, dar și la protejarea intereselor economice.

„Dacă dumnealui spunea că «probabil» vom afla, eu vă spun, ca ministru al Apărării pentru români, că ce este la Baza Kogălniceanu din Constanța crește fantastic capacitatea de a descuraja, din partea României. Crește gradul de siguranță pentru teritoriul național, pentru cetățenii români, pentru interesele economice ale României. Și acuz cu fermitate astfel de declarații iresponsabile din partea unui om cunoscut, care pare că le ciupește, așa, un pic, ca subiect – dar nu vine cu nimic”, a mai spus ministrul Apărării.

Radu Miruță a criticat, de asemenea, lipsa unor afirmații clare și fundamentate din partea lui Călin Georgescu, apreciind că utilizarea unor formulări vagi, de tipul unor informații neconfirmate sau ipotetice, nu contribuie la consolidarea credibilității unui actor public.

„Crești în credibilitate dacă vii și spui cu subiect și predicat. Că am auzit eu, că vom afla, că poate, termeni din aceștia utilizați în jurul altor cuvinte – război, bază militară, pericol – nu face cinste unui om care reprezintă România”, a mai spus el.

În final, ministrul Apărării a sugerat că acest tip de discurs, construit în jurul unor teme sensibile precum securitatea sau riscul de conflict, ar putea servi unor interese contrare României.

Iranul nu ar avea intenția de a deschide un front cu NATO

De asemenea, Miruță a afirmat că Iranul nu ar avea intenția de a deschide un front cu NATO, susținând că evoluția conflictului din regiune oferă indicii în acest sens. În opinia sa, extinderea confruntărilor către zona Golful Persic, dar evitarea implicării directe a statelor membre NATO, sugerează o delimitare a acțiunilor într-un mod care nu vizează alianța.

Radu Miruță a explicat că modul în care conflictul s-a propagat în regiune pare să contureze un tipar în care anumite state au fost implicate direct, în timp ce altele, în special cele membre NATO, nu au fost vizate. Pe acest fond, ministrul consideră că nu există indicii care să sugereze o intenție a Iranului de a provoca sau de a angaja în mod direct state din alianță, inclusiv România.

În același context, ministrul a făcut referire la modul în care a debutat situația militară din regiune, menționând că Statele Unite și Israel au lansat acțiuni militare cu obiective variate, care au inclus distrugerea unor elemente ale infrastructurii și ale programului nuclear, identificarea capacităților balistice și alte ținte strategice. De asemenea, printre obiectivele urmărite s-au numărat și eventuale schimbări la nivel intern în Iran, precum și limitarea influenței regionale exercitate prin intermediari. Potrivit evaluării prezentate, unele dintre aceste obiective ar fi fost atinse, în timp ce altele nu.

„Statele Unite şi Israel au pornit această situaţie militară anunţând nişte obiective într-o gamă mai variată, de la distrugerea arsenalului nuclear, la distrugerea infrastructurii, depistarea rachetelor balistice, au mizat şi pe o revoltă internă în ceea ce priveşte schimbarea regimului, la stoparea propagării unei situaţii de destabilizare în zonă prin proxy din Iran. Unele dintre ele au fost îndeplinite, unele nu”, a mai spus Radu Miruţă.