Radu Georgescu: Leul a pierdut 92% din valoare față de aur în ultimii 20 de ani. Critici la adresa strategiei BNR privind rezervele de aur

Analistul economic Radu Georgescu susține că aurul continuă să fie unul dintre cele mai importante repere pentru evaluarea valorii monedelor și avertizează că sistemul monetar global ar putea trece prin schimbări majore în următorii ani. Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, acesta compară evoluția aurului cu cea a leului și a dolarului american și critică faptul că Banca Națională a României nu și-a majorat semnificativ rezervele de aur în ultimele două decenii.

Radu Georgescu: leul a pierdut masiv teren în fața aurului

Într-o nouă analiză dedicată economiei și investițiilor, Radu Georgescu atrage atenția asupra evoluției aurului din ultimele decenii și asupra modului în care acesta reflectă deprecierea monedelor tradiționale.

Potrivit acestuia, dacă valoarea leului este raportată la aur, pierderea este semnificativă atât pe termen mediu, cât și pe termen lung.

„În ultimii 20 de ani, leul a pierdut 92% din valoare față de aur. În ultimii 50 de ani, a pierdut 99,999% din valoare. Chiar și dolarul american — moneda de rezervă a lumii — a pierdut 96% din valoare față de aur în 50 de ani. E aritmetică.”

Analistul susține că evoluția prețului aurului reprezintă un indicator relevant pentru puterea de cumpărare a monedelor și pentru efectele pe termen lung ale inflației.

Referire la Ray Dalio și la viitorul sistemului monetar

Radu Georgescu îl citează pe investitorul american Ray Dalio, fondatorul Bridgewater Associates, unul dintre cele mai mari fonduri speculative din lume.

Potrivit acestuia, Dalio consideră că actualul sistem monetar global se apropie de o etapă de transformare.

„Ray Dalio, fondatorul celei mai mari firme de hedging din lume (Bridgewater Associates), cu o avere personală de peste 15 miliarde de dolari spune ca sistemul monetar de pe planeta Pământ se va schimba fundamental in urmatorii ani. Si ca planeta Pamant va reveni la etalonul aur.”

Tema revenirii aurului în centrul sistemului financiar internațional este dezbătută de mai mulți economiști și investitori, mai ales în contextul creșterii datoriei publice la nivel mondial și al politicilor monetare adoptate după multiplele crize economice din ultimii ani.

Analistul subliniază că numeroase bănci centrale au accelerat achizițiile de aur în ultimii ani.

Potrivit acestuia, tendința este vizibilă atât în economiile emergente, cât și în state dezvoltate.

„Bancile centrale au inteles mesajul lui Ray Dalio. În anul 2025, Băncile Centrale din întreaga lume au cumpărat peste 1.000 de tone de aur. Vorbim despre o cantitate dublă față de media anuală din perioada 2010-2020.”

Georgescu oferă și câteva exemple care, în opinia sa, ilustrează această schimbare de strategie:

„China cumpără cantități uriașe lună de lună, reducându-și dependența de titlurile de stat americane. India și-a repatriat fizic rezervele de aur pe care le ținea în seifurile din Marea Britanie. Germania a cerut aurul stocat în Statele Unite. Polonia a cumpărat peste 100 de tone de aur.”

În ultimii ani, mai multe state au anunțat programe de consolidare a rezervelor de aur, considerând metalul prețios un activ strategic în perioade de incertitudine economică și geopolitică.

Comparația cu România și criticile la adresa BNR

O parte importantă a analizei este dedicată situației României și politicii de administrare a rezervelor internaționale.

Radu Georgescu susține că, spre deosebire de alte state, România nu și-a majorat semnificativ rezerva de aur.

„Polonia a cumpărat într-un singur an o cantitate de aur mai mare decât tot aurul deținut de România în prezent.”

Analistul afirmă că Banca Națională a României nu a urmat tendința observată la alte bănci centrale.

„În timp ce vecinii noștri și marile puteri globale acumulează agresiv aur, BNR este, probabil, singura bancă centrală de pe planeta Pamant care nu a cumpărat deloc aur în ultimii 20 de ani. Din contră, balanța arată ca BNR a vandut aur.”

Acesta amintește că rezerva de aur a României a rămas relativ stabilă în ultimele două decenii.

„În mai 2006, BNR deținea 105 tone de aur. În mai 2026, BNR are 103,6 tone de aur.”

Cum ar fi arătat rezervele României dacă aurul era cumpărat acum 20 de ani

În analiza sa, Georgescu compară evoluția aurului cu cea a rezervelor monetare deținute de România în urmă cu două decenii.

Potrivit acestuia, în mai 2006 BNR deținea rezerve în lei în valoare de aproximativ 28 de miliarde.

„Acum 20 de ani, In mai 2006, BNR deținea rezerve de bani ( hartii) în sumă de 28 de miliarde de lei. Astazi aceasta suma mai valoreaza doar 8% din valoare de acum 20 de ani.”

Analistul mai arată că prețul aurului a crescut puternic în această perioadă.

„In mai 2006 aurul era 650 $ / uncia. Azi este 4.100 $ / uncia.”

Pe baza acestei evoluții, el susține că România ar fi avut rezerve mult mai mari dacă ar fi investit masiv în aur.

„Daca BNR ar fi cumparat aur cu hartiile pe care le avea acum 20 de ani, acum Romania avea rezerve nationale de 6 ori mai mari. In Romania atat s-a putut.”

Aurul, refugiu sau investiție riscantă?

Aurul este considerat de mulți investitori un activ de refugiu în perioade de incertitudine, însă specialiștii avertizează că evoluția sa nu este liniară și nici garantată.

Deși metalul prețios a înregistrat creșteri importante în ultimele decenii, există și perioade lungi în care randamentele au fost modeste sau chiar negative.

Cu toate acestea, interesul băncilor centrale pentru aur a crescut puternic după izbucnirea conflictelor geopolitice și pe fondul temerilor privind inflația și nivelul ridicat al datoriilor publice.

Concluzia lui Radu Georgescu

În finalul analizei, antreprenorul avertizează că actualul context economic și monetar ar putea favoriza în continuare aurul.

„Într-un context internațional dominat de tensiuni geopolitice și de tiparirea de bani fără număr, valoarea aurului pe termen lung devine greu de prognozat.”

Acesta amintește și estimările unor analiști care văd potențial de creștere pentru metalul prețios în următorul deceniu.

„Unii analiști macro estimează că valoarea aurului ar putea crește de 10 ori în următorii 10 ani.”

Mesajul cu care își încheie analiza este unul de avertizare pentru cei care își păstrează economiile exclusiv în monede tradiționale.

„Atunci când regulile jocului monetar se schimbă, cel mai mare risc este de a păstra banii în hârtii fara nicio valoare.”