Proprietarii de case și apartamente sunt despăgubiți. Rețeaua electrică achită banii dacă se strică electrocasnicul. Se depune cerere în 10 zile

Să zicem că locuiești într-un bloc sau la casă şi dintr-o dată aparatul tău electrocasnic ori electronic se defectează din cauza supratensiunilor sau a unei probleme din reţeaua electrică. Ce spune legislaţia despre astfel de cazuri, cui trebuie să te adresezi, ce documente ai nevoie şi cum poţi cere despăgubiri?

Cum stabileşti dacă responsabilitatea aparţine reţelei electrice

Mai întâi este important să verifici dacă locul de consum are contract de furnizare a energiei electrice şi dacă defectarea aparaturii s-a produs în urma unei supratensiuni accidentale produse în reţeaua operatorului de distribuţie.

Conform Ordinul ANRE nr. 177/2015 se stabileşte procedura de acordare a despăgubirilor pentru clienţii casnici ai căror aparate electrocasnice s-au deteriorat ca efect al unei supratensiuni accidentale produse din culpa operatorului de reţea.

Mai exact, trebuie să fie îndeplinite condiţii cum ar fi: aparatul trebuie să fie alimentat la tensiuni uzuale (230 V/400 V) şi fenomenul să nu fie de origine atmosferică (fulger, descărcare directă) şi instalaţia interioară să fi fost conformă.

De asemenea, trebuie să conştientizezi că dacă defectul e provocat de instalaţia ta interioară, de circuitul din apartament sau de un consumator intern defectuos, responsabilitatea nu este în mod automat la operatorul de distribuţie.

Ce drepturi ai şi ce paşi să parcurgi pentru despăgubiri

Conform procedurii aprobate prin Ordinul ANRE 177/2015, dacă aparatul s-a defectat din cauza supratensiunii produsă din culpa operatorului de reţea, poţi depune o cerere pentru despăgubiri la furnizorul de energie electrică sau direct la operatorul de distribuţie, după caz.

Trebuie să faci solicitarea în scris, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la apariţia supratensiunii.

După primirea cererii, operatorul de reţea verifică la faţa locului, întocmeşte proces-verbal de constatare şi comunică rezultatul furnizorului care apoi îţi comunică decizia privind despăgubirea.

Dacă decizia este favorabilă, trebuie să depui documentele justificative: factură/bon de achiziţie al aparatului, sau declaraţie pe propria răspundere dacă nu ai factura, respectiv documente privind reparaţia (factură/bon) sau o confirmare că reparaţia nu e posibilă.

Valoarea despăgubirii va fi egală cu valoarea reparaţiei dacă e posibilă, sau dacă aparatul nu poate fi reparat, se face un calcul pe baza duratei medii de utilizare şi celei efective până la defectare, dar minimum 50% din valoarea de achiziţie sau „valoarea minimă de piaţă” pentru un produs similar.

În cazul neconcordanţelor privind vina operatorului sau cuantumul despăgubirii, clienţii îşi pot exercita dreptul de a se adresa instanţelor judecătoreşti.

Ce altceva trebuie să verifici şi ce să ţii minte

Este important să verifici dacă aparatul defectat era omologat, dacă fusese alimentat corect, dacă contractul de furnizare era valabil. Procedura nu acoperă lămpile electrice şi receptoarele electrotermice fără componente electronice.

De asemenea, trebuie să documentezi situaţia: fotografie cu aparatul, data când s-a întâmplat defectarea, posibile întreruperi sau supratensiuni anunţate de operator, eventual sesizare la operator/furnizor. Este util să ai facturi de achiziţie, bonuri de plată, dovezi că aparatul era funcţional înainte.

Dacă te adresezi furnizorului sau operatorului, păstrează toate comunicările, numere de înregistrare ale cererii, procese-verbale sau răspunsuri primite. Termenele sunt stricte: 10 zile pentru cerere, apoi 60 de zile lucrătoare pentru documentele justificative dacă ai fost înştiinţat că eşti îndreptăţit la despăgubire.

E bine să verifici şi dacă nu există cauza exoneratoare pentru operator, cum ar fi forţă majoră sau evenimente atmosferice – în astfel de cazuri responsabilitatea poate să nu fie la operator.