Programul SAFE, „ultimul tren” pentru industria de armament. Ministrul Apărării: În fabricile noastre cresc copaci la propriu
SURSA FOTO: Dreamstime – Fabrică de armament
România este parte a programului european SAFE cu 21 de proiecte dedicate înzestrării Armatei, în valoare totală de 11,68 miliarde de euro. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat că aceste proiecte vizează tehnică militară de ultimă generație, relansarea industriei naționale de armament și transferul de tehnologie, într-un demers pe care îl consideră o șansă decisivă pentru viitorul capacităților de apărare ale țării.
România, inclusă cu 21 de proiecte majore în programul european SAFE. Radu Miruță anunță investiții de peste 11 mld. euro în înzestrarea Armatei
România beneficiază de 21 de proiecte în cadrul programului european de înzestrare militară SAFE, cu o valoare cumulată de 11,68 miliarde de euro, a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță, într-un interviu acordat Digi24. Potrivit acestuia, proiectele fac parte din totalul de 34 incluse în program și reprezintă componenta principală destinată înzestrării efective a Armatei Române.
Ministrul a explicat că cele 21 de proiecte vizează exclusiv Ministerul Apărării și au fost transferate pe linia de finanțare SAFE din Planul de înzestrare al armatei. El a subliniat că mecanismul european nu permite finanțarea unor inițiative complet noi, ci doar a proiectelor care au fost deja transmise Comisiei Europene, motiv pentru care selecția a fost una riguroasă.
Radu Miruță a precizat că a solicitat declasificarea listei complete de proiecte, inclusiv a detaliilor legate de achiziții și furnizori, iar acest proces ar urma să fie finalizat în perioada imediat următoare. Până la publicarea oficială a informațiilor, ministrul a prezentat doar direcțiile generale ale investițiilor.
Printre proiectele incluse se numără dezvoltarea și achiziția unei mașini de luptă a infanteriei de ultimă generație, modernizarea armamentului individual al militarilor, precum și investiții în drone, sisteme de apărare antiaeriană și muniție adaptată echipamentelor moderne.
De asemenea, programul cuprinde și o componentă navală, care vizează construirea unor nave de patrulare, cu obiectivul ca acestea să fie realizate, pe cât posibil, în șantiere din România.
Ministrul Apărării a arătat că, înainte de includerea proiectelor în SAFE, a fost realizată o analiză detaliată pentru a stabili ce echipamente pot fi produse sigur în România, ce trebuie achiziționat exclusiv din exterior și ce poate fi realizat în colaborare cu parteneri internaționali. Această abordare urmărește atât creșterea capacităților militare, cât și stimularea industriei naționale de apărare.
„O să vă spun că din cele 34 de proiecte care acoperă tot spectru, 21 sunt pentru înzestrarea pură a armatei. Atunci cumpărăm armament, producem, co-producem. Cele 21 de proiecte cumulează 11,68 de miliarde de euro, adică bucata principală.
Ce trebuie să înțeleagă lumea este că nu poate finanța SAFE nimic nou din ce nu a fost trimis la Comisie. Cele 21 de proiecte care au legătură exclusivă cu Ministerul Apărării sunt proiecte care, de fapt, au fost mutate pe linia asta de finanțare din Planul de înzestrare al armatei.
Eu am solicitat să fie declasificate și cred că se va întâmpla săptămâna viitoare. Adică lista de proiecte, toate detaliile, inclusiv de unde cumpărăm armament.
Acuma vă pot spune generic între cele 21 de proiecte că sunt proiecte care au legătură cu mașina de luptă a infanteriei. Vom avea în final o mașină de luptă a infanteriei de ultimă generație. Arma de asalt, acea armă pe care o poartă militarii și care nu-i chiar nouă, va fi una modernă pentru toți militarii Armatei Române.
Există o componentă pe care am trecut-o acolo pentru drone, există o componentă care e trecută acolo pentru apărarea anti-aeriană, pentru muniție, în special cea pentru echipament modern, pentru care noi facem achiziții de echipament, dar nu neapărat și localizare de muniție pentru radare.
Aici a fost o analiză foarte serioasă și minuțioasă ce anume să se facă sigur în România, ce anume să poată fi cumpărat exclusiv de la alții și ce anume se face în colaborare. E și o zonă de componentă navală cu niște nave de patrulare pe care ne dorim tare mult să le putem face chiar în România. Și analiza asta a plecat pe mai mulți factori”, a afirmat Radu Miruță.
Miruță: „În fabricile noastre cresc copaci la propriu și noi vrem ca Armata Română să primească tehnologie de ultimă generație”
Radu Miruță a atras atenția că programul SAFE reprezintă, în opinia sa, ultima oportunitate majoră pentru revitalizarea industriei românești de armament. El a semnalat că multe dintre fabricile existente se află într-o stare avansată de degradare și că este esențial ca tehnologia de ultimă generație destinată Armatei Române să fie produsă, cel puțin parțial, pe plan intern.
Ministrul a explicat că strategia sa se bazează pe folosirea comenzilor și a fondurilor disponibile pentru a forța transferul de tehnologie din partea companiilor private, inclusiv a celor străine. În viziunea sa, firmele interesate de contracte consistente ar trebui să fie dispuse să investească în facilități de producție în România și să aducă tehnologie nouă, care să fie asimilată treptat de angajații români și să rămână în industria națională.
„Un aspect important, și eu cred că este ultimul tren pe care îl putem utiliza, este dezmorțirea industriei naționale de armament. În fabricile noastre cresc copaci la propriu și noi vrem ca Armata Română să primească tehnologie de ultimă generație, că militarii se duc cu pieptul la înaintare și vrem ca această tehnologie de ultimă generație să fie produse în industria națională de armament.
Și aici apare o problemă și atunci mecanismul ăsta în care noi avem niște comenzi, avem niște bani pe care îi vom plăti, ne dă posibilitatea să jucăm un pic mai inteligent. Să spunem vrei să iei miliardele astea că te preocupă și pe tine ca firmă?
Transferă-ți tehnologia să se întâmple, taie copacul de acolo, îți fac o hală nouă, vii cu tehnologia pe care noi nu o avem și încet-încet parte din angajații noștri vor învăța și ei să utilizeze tehnologia asta care va rămâne la noi.
Dacă după asta nu va fi în stare să deruleze contracte în continuare, aducându-le tehnologia asta nouă, aici nu mai e nicio speranță”, a adăugat ministrul.
Societăți cu sute de milioane de dolari în conturi nu au capacitatea de a angrena comenzi noi
În acest context, Radu Miruță a criticat situația societăților de stat din industria de armament, arătând că multe dintre acestea au sume foarte mari în conturi, dar nu au fost capabile să lanseze comenzi noi din cauza blocajelor legislative. El a menționat că problema principală invocată era imposibilitatea de a gestiona componenta de TVA în cadrul contractelor.
Ministrul a anunțat că a intervenit prin modificarea legislației și prin transferuri de capital social, după o analiză amplă a companiilor din subordinea Romarm. În urma acestei evaluări, 21 de administratori speciali au fost eliberați din funcție, iar pentru 26 de companii au fost inițiate proceduri de selecție pentru noi conduceri.
Potrivit lui Radu Miruță, a fost adoptată și o hotărâre de guvern care elimină blocajele financiare reclamate anterior, astfel încât societățile de stat să poată utiliza efectiv fondurile de care dispun.
„Am modificat legea, am făcut transfer de capital social. M-am uitat la toate companiile care țin de Romarm. Multe sunt praf. Așteptarea ca asta să se rezolve nefăcând nimic…
Am dat afară 21 de administratori speciali, am lansat selecții pentru 26 de companii, am modificat legea pentru ca miliardele pe care le primesc și le au în conturi fizic… E o nebunie.
Societățile astea ale statului român au în conturi sute de milioane de dolari și nu au capacitate să angreneze comenzi noi, pentru că spuneau că legea nu le permite să pună componenta de TVA. Am semnat și am emis o hotărâre de guvern.
Acum au tot, bani au, tehnologie vine prin forțarea asta a interacțiunii cu mediul privat, care va livra tehnologie plătită prin SAFE”, a concluzionat Radu Miruță.
După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





