Europa a pus ochii pe banii Ungariei. UE vrea să știe cum va fi cheltuit fiecare euro: Nu suntem siguri de care parte joacă!

Alocarea fondurilor din programul SAFE pentru Ungaria a generat o dezbatere tensionată în Parlamentul European, la Strasbourg, pe fondul unor îngrijorări legate de direcția politică și strategică a Budapestei. Eurodeputații cer garanții clare privind utilizarea banilor europeni pentru apărarea comună. Discuțiile au loc într-un moment sensibil, marcat de apropierea alegerilor parlamentare din Ungaria și de relația complicată a guvernului de la Budapesta cu instituțiile UE.

Îngrijorări la nivel european privind utilizarea fondurilor SAFE de către Ungaria

Dezbaterea privind banii alocați Ungariei prin programul SAFE a fost adusă pe agenda plenului Parlamentului European de la Strasbourg, în contextul unor semnale de alarmă legate de direcția în care ar putea fi folosite aceste fonduri.

Discuția a avut loc marți și a inclus intervenții ale mai multor eurodeputați, precum și ale vicepreședintei Comisiei Europene, Kaja Kallas. Inițiativa a aparținut grupului Verzilor, care a cerut clarificări suplimentare privind accesul Ungariei la finanțarea europeană destinată apărării.

Contextul în care are loc această dezbatere este unul complex, marcat atât de campania electorală internă din Ungaria, unde alegerile parlamentare sunt programate pentru luna aprilie, cât și de relația tensionată dintre guvernul condus de Viktor Orbán și instituțiile Uniunii Europene.

Eurodeputații au subliniat că preocupările nu se limitează strict la perioada electorală, ci vizează o problematică mai amplă, legată de poziționarea strategică a Ungariei în interiorul UE.

Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a explicat că tema centrală a discuțiilor este legată de garanțiile privind utilizarea fondurilor SAFE în interesul securității europene. „Tema principală este cum ne asigurăm că Ungaria investește în interesul apărării Uniunii Europene și nu în interesul lui Putin. Există preocupări reale ale colegilor”, a declarat Nicu Ștefănuță.

În intervențiile sale ulterioare, vicepreședintele PE a detaliat faptul că semnalul de alarmă vine pe fondul unei campanii de lungă durată, percepută ca fiind critică la adresa UE, dusă de liderul maghiar, precum și al relațiilor acestuia cu președintele rus Vladimir Putin.

„Tema principală e mai lungă. Nu este campania electorală și influențarea ei. Tema principală este cum ne asigurăm că Ungaria investește în interesul apărării Uniunii Europene și nu în interesul lui Putin”, a precizat Nicu Ștefănuță.

Acesta a adăugat că argumentul Comisiei Europene pentru aprobarea alocărilor din SAFE, respectiv poziționarea geografică a Ungariei, nu este suficient în lipsa unor garanții politice clare.

„Nu este totuși normal, doar din cauza geografiei, să dăm atâția bani unui stat care nu e sigur de ce parte joacă”, a subliniat vicepreședintele Parlamentului European.

Mecanismele de control discutate la Bruxelles privind programul SAFE. Se discută inclusiv de suspendarea împrumuturilor și rambursarea acestora

Ungaria urmează să beneficieze de 16,2 miliarde de euro prin programul SAFE, a treia cea mai mare alocare dintre statele membre, imediat după România, care ar primi 16,7 miliarde de euro. Planul transmis de Budapesta se află în prezent printre cele 11 proiecte rămase în evaluarea Comisiei Europene, iar decizia finală aparține Consiliului UE.

În cadrul dezbaterii, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a atras atenția asupra riscurilor legate de utilizarea incorectă a fondurilor europene pentru apărare.

„Orice potențială utilizare incorectă a fondurilor SAFE subminează nu doar bugetul UE, ci și securitatea și apărarea noastră și, mai important, credibilitatea noastră”, a afirmat Kaja Kallas.

Oficialul european a dat asigurări că executivul comunitar dispune de instrumente pentru a proteja bugetul UE și împrumuturile SAFE.

„Vom face tot posibilul pentru a proteja bugetul Uniunii, interesele financiare ale Uniunii și împrumuturile SAFE, care sunt atât de importante pentru securitatea noastră.

La orice semn de abatere, vom informa Consiliul și vom propune măsuri, inclusiv suspendarea împrumuturilor și rambursarea acestora, dacă este necesar, așa cum este prevăzut în Regulamentul SAFE. Vom folosi toate instrumentele de care dispunem pentru a proteja SAFE în toate etapele implementării”, a declarat Kaja Kallas.

În paralel, eurodeputata Tineke Strik, din partea Verzilor, a atras atenția asupra avansului inițial de 15% din fonduri, echivalentul a aproximativ 2 miliarde de euro, care ar putea fi accesat rapid de guvernul de la Budapesta. Aceasta a subliniat riscul ca aceste sume să fie utilizate într-un mod netransparent, în lipsa unor controale stricte.

Fondurile europene nu pot fi utilizate direct în campanie, dar pot avea un impact indirect asupra consolidării poziției guvernului

Dezbaterea privind fondurile SAFE se suprapune peste un context electoral tensionat în Ungaria, unde alegerile parlamentare din aprilie ar putea schimba echilibrul politic intern. Premierul Viktor Orbán se confruntă cu o competiție mai strânsă decât în ciclurile electorale anterioare, pe fondul criticilor legate de guvernare și de relația cu Bruxelles-ul.

Un sondaj recent realizat de POLITICO arată că partidul de opoziție Tisza conduce cu 49% din intențiile de vot, în timp ce Fidesz, formațiunea aflată la guvernare, este cotată cu 37%. Liderul opoziției, Peter Magyar, a prezentat o platformă de politică externă pro-occidentală și a promis măsuri ferme împotriva corupției, precum și demersuri pentru deblocarea fondurilor europene suspendate din cauza problemelor legate de statul de drept.

În acest context, Viktor Orbán a încercat să mute accentul campaniei pe teme externe, prezentând alegerile drept o opțiune între război și pace. Premierul maghiar a anunțat inclusiv intenția de a lansa o „petiție națională” pentru a obține sprijin public față de poziția sa de respingere a finanțării UE pentru Ucraina.

Analistul de politică externă Radu Magdin explică faptul că această strategie urmărește redefinirea mizei electorale.

„După 16 ani la putere și o transformare profundă a instituțiilor statului, este de așteptat să folosească toate resursele politice, discursive și instituționale disponibile pentru a-și maximiza șansele de câștig”, a declarat Radu Magdin.

Acesta subliniază că, din punct de vedere politic, Viktor Orbán încearcă să schimbe regulile jocului electoral pentru a-și conserva poziția.

„Din punct de vedere politic, este de așteptat ca Viktor Orbán să încerce să schimbe fundamental dinamica jocului electoral, tocmai pentru că, în condițiile actuale, menținerea aceleiași agende îl expune unui risc real de a pierde puterea.

Strategia sa este una clasică pentru lideri aflați de mult timp la guvernare: încearcă să redefinească miza alegerilor și «terenul de joc» într-un mod care să-l avantajeze, împingând în plan secund competiția internă și problemele de guvernare.

De aceea, Orbán își construiește deliberat un adversar extern — războiul, Bruxelles-ul, conflictul cu UE — și mută accentul pe tema «pace versus război», pentru a vorbi cât mai puțin despre rezultatele economice ale ultimilor ani, despre încetinirea creșterii economice și despre creșterea costului vieții, care îi erodează sprijinul electoral”.

În același timp, analistul atrage atenția că fondurile europene, chiar dacă nu pot fi utilizate direct în campanie, pot avea un impact indirect asupra consolidării poziției guvernului.

„În ceea ce privește fondurile europene, chiar dacă acestea nu pot finanța direct o campanie electorală, ele pot contribui indirect la consolidarea poziției guvernului, prin controlul narativului și al politicilor publice”, a explicat Radu Magdin.