De ce nu sunt văzute toate dronele pe radar. Explicațiile ministrului Apărării: Piloţii au lege
Radu Miruță (SURSA FOTO: Facebook, Radu Miruţă)
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat că primește aproape în fiecare noapte alerte aeriene pe telefonul operativ al Ministerului Apărării, în contextul atacurilor cu drone desfășurate în proximitatea României. Oficialul a subliniat că țintele nu sunt pe teritoriul românesc, ci porturile ucrainene de la Dunăre, însă distanța foarte mică impune reacții rapide și analize militare constante.
Alerte frecvente, ținte dincolo de graniță
Ministrul Apărării a explicat, duminică după-amiază, la Digi24, că sistemele de alertare funcționează aproape zilnic, pe fondul atacurilor din regiune.
„Să ştiţi că pe telefonul ăsta, care e un telefon operativ de la Ministerul Apărării, aproape în fiecare noapte vin alerte aeriene. Multe nu au scop direct de a intra în teritoriul românesc. Atacul principal, ţinta, sunt porturile de pe malul celălalt al Dunării. Distanţa e foarte mică. Adică, traversarea de către o dronă s-ar face probabil în câteva secunde”, a declarat Radu Miruță.
Potrivit acestuia, autoritățile române nu pot adopta o atitudine pasivă în astfel de situații.
„Noi nu putem sta cu mâinile în sân, văzând dacă trece Dunărea sau nu trece Dunărea. Sunt nişte analize militare în funcţie de traiectoria pe care se deplasează, în funcţie de viteza pe care se deplasează şi se estimeazã dacă trebuie ridicate avioanele de vânătoare”, a precizat ministrul.
De ce unele drone nu apar pe radar
Radu Miruță a oferit explicații și cu privire la dificultățile tehnice legate de detectarea dronelor, menționând că există situații în care acestea pot să nu fie identificate de radarele existente.
„Piloţii au lege prin care li se permite extrem de clar să le doboare (dronele – n.r.) (…) Am cerut şi eu harta cu radarele, cu sectoarele care acoperă anumite zone cu formele de relief. Dar să discutăm foarte deschis, sunt situaţii în care pot să nu fie văzute pe radar”, a afirmat ministrul.
El a explicat că acest lucru se întâmplă din două motive principale.
„Anumite drone au o compoziţie absorbantă şi fasciculul emis de radar se absorbe şi nu se mai întoarce pentru a menţiona poziţia de unde s-a întors. Există anumite situaţii în care, în funcţie de formele de relief, când e ca o căldare aşa, când undele se reflectă în forme de relief, sunt porţiuni în care radarele fixe, care există pe teritoriul României, la altitudini foarte joase, nu pot să prindă aşa ceva şi dacă suprafaţa dronei nu ar fi una absorbantă”, a explicat Radu Miruță.
România nu a doborât drone rusești
Întrebat dacă România a doborât până acum drone rusești, ministrul Apărării a negat acest lucru, precizând că există rapoarte militare clare după fiecare incident.
„Din informaţiile pe care eu le am, România nu a dobărut dronele ruseşti până în acest moment (…) Sută în mie este că, de când sunt eu ministru, nu s-a întâmplat, pentru că vine câte un raport după fiecare atac. Am întrebat şi mi s-a transmis cu responsabilitatea militară a celor care transmit aceste informaţii că România nu a fost în această situaţie până acum, dar există dispoziţie dată piloţilor”, a declarat Miruță.
Incidente recente pe teritoriul României
Contextul rămâne unul sensibil. În 18 ianuarie, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că o echipă de specialiști a ridicat fragmente de dronă dintr-o gospodărie din județul Vrancea. De asemenea, în noiembrie 2025, o dronă a fost descoperită căzută în județul Vaslui, în zona localității Puiești, după ce fusese detectată pe radare în județele Tulcea și Galați.
Autoritățile militare monitorizează în continuare situația de securitate din zona Dunării și aplică procedurile stabilite în funcție de evoluția amenințărilor.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





