UPDATE Programul SAFE primește aviz în Parlament. Radu Miruţă: Întregul pachet SAFE al Ministerului Apărării valorează 8,33 miliarde de euro

Programul european SAFE pentru modernizarea capacităților de apărare ale României a primit aviz favorabil în Parlament, deschizând drumul pentru investiții strategice în industria militară și pentru creșterea producției locale de echipamente de apărare. Decizia marchează o etapă esențială în implementarea proiectelor finanțate la nivel european și ar putea avea efecte directe asupra industriei naționale, inclusiv asupra Șantierului Naval Mangalia, aflat în dificultate financiară.

UPDATE: 18:11: Miruţă: Întregul pachet SAFE al Ministerului Apărării valorează 8,33 miliarde de euro

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat că valoarea totală a pachetului SAFE se ridică la 8,33 miliarde de euro. Dintre proiectele aprobate, opt sunt dedicate dezvoltării unor soluții tehnice de ultimă generație pentru combaterea dronelor.

Acesta a subliniat că strategiile de apărare ale Armatei Române au fost concepute anterior pentru a răspunde amenințărilor clasice — rachete, avioane de luptă sau elicoptere — însă noile proiecte reflectă adaptarea la realitățile actuale, în care dronele reprezintă un risc major.

„Întreg pachetul (SAFE – n.r.) al Ministerului Apărării care a trecut astăzi prin Parlament valorează 8,33 miliarde de euro. E foarte important de spus că opt dintre aceste proiecte sunt soluţii antidronă, radare şi antidrone. Planurile de apărare ale Armatei Române au fost gândite împotriva unor ţinte aeriene existente atunci, adică până acum doi-trei ani, împotriva rachetelor, împotriva avioanelor de vânătoare, împotriva elicopterelor, nu împotriva dronelor. Avem opt dintre proiectele aprobate astăzi soluţii tehnice de ultimă generaţie împotriva dronelor”, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, Radu Miruţă.

În ceea ce privește programele importante, ministrul a precizat că vehiculul de luptă al infanteriei va fi produs de compania Rheinmetall într-o fabrică din Mediaș. Din totalul planificat, 232 de unități vor fi finanțate prin programul SAFE, iar restul până la 298 vor fi acoperite din alte surse. Contractul va avea forma unui acord-cadru, cu implementare etapizată.

„Despre proiectele care au valori mai mari, maşina de luptă a infanteriei a rezultat a fi produsă de Rheinmetall cu o fabrică în România, la Mediaş. Se vor produce 232 de maşini de luptă ale infanteriei finanţate din SAFE. Diferenţa până la 298 va fi plătită din alte fonduri. Va fi un contract-cadru cu acorduri subsecvente”, a explicat ministrul Apărării.

Totodată, cele patru nave de patrulare vor fi construite la Șantierul Naval Mangalia. Potrivit ministrului, acest proiect ar putea contribui decisiv la salvarea șantierului, aflat în dificultate financiară. El a menționat că intrarea Rheinmetall în administrarea șantierului este o opțiune analizată, însă întârzierea acestui proces ar putea reduce volumul lucrărilor realizate acolo.

„Cele patru nave de patrulare se vor produce la Şantierul Naval de la Mangalia – 2 Mai, fiind jetonul care salvează acest şantier. Am auzit că astăzi şantierului i s-a declanşat şi procedura de faliment. Este o etapă prin care firma Rheinmetall poate să intre în administrarea acelui şantier şi este o provocare a Guvernului României ca acest lucru să se întâmple cât mai repede.

Cu cât se va întâmpla mai târziu, cu atât bucata care se va construi acolo probabil că va fi mai mică, chiar dacă Rheinmetall are obligaţia, sub sancţiunea unor penalităţi, să construiască acolo”, a transmis Miruţă.

În domeniul aviației, Miruță a anunțat că 12 elicoptere H225M, produse în cooperare cu Airbus, vor fi integrate în dotarea Armatei Române. Deși achiziția este realizată împreună cu alte state, o parte din producție (aproximativ 15%) va fi realizată la IAR Brașov. De asemenea, echiparea specifică pentru cerințele Armatei Române va fi făcută integral în România.

„Pentru cooperarea cu Airbus – cele 12 elicoptere H225M care vor intra în dotarea Armatei Române – este o achiziţie în comun cu mai multe ţări, însă chiar şi pentru această achiziţie în comun un procent de 15% pentru toate ţările se va produce la IAR Braşov.

Personalizarea acestor echipamente cu dotarea de luptă cerută de Armata Română se va face integral la Braşov, având în vedere că este o achiziţie între mai multe ţări, se achiziţionează o variantă standard, după care echiparea este opţiunea fiecarei ţări şi se întâmplă pe platforma de la IAR”, a explicat Miruţă.

Ministrul a mai precizat că, în medie, aproximativ 60% din producția aferentă programului SAFE va fi localizată în România. Printre companiile implicate se numără unități din Cugir și Sadu (armament și muniție), Automecanica Mediaș, IAR Brașov, Turbomecanica, Uzina Mecanică București, Șantierul Naval Mangalia și Electromecanica.

„Referitor la lista companiilor, localizarea medie este în jur de 60% pentru producţia în România, incluzând următoarele companii: Cugir şi Sadu pentru arma de asalt, respectiv muniţie, Automecanica Mediaş, IAR Braşov, Turbomecanica, Uzina Mecanică Bucureşti, Şantierul Naval Mangalia-2 Mai, Electromecanica”, a mai afirmat Radu Miruţă.

Programul SAFE primește aviz în Parlament

Programul european SAFE pentru modernizarea și consolidarea capacităților de apărare ale României a primit aviz favorabil din partea comisiilor reunite pentru Apărare din Parlament, deschizând astfel etapa de implementare a unor investiții strategice în industria militară națională. Decizia este considerată un moment-cheie pentru dezvoltarea producției locale de echipamente militare și pentru creșterea autonomiei industriale în domeniul apărării.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a confirmat că aprobarea programului elimină principalele obstacole politice și oferă stabilitate pentru implementarea proiectelor finanțate prin SAFE. Un element central al noii abordări îl reprezintă introducerea unei obligații minime de localizare a producției în România.

„După muncă de atâtea luni în jurul acestui program SAFE, am reușit să protejăm realizarea acestui program chiar în haosul ăsta politic. Era un risc major. Îi mulțumesc domnului președinte Nicușor Dan, că a făcut apel la un astfel de armistițiu. Astăzi avem o protecție în jurul acestui instrument SAFE”, a declarat ministrul Apărării.

Această schimbare marchează o diferență semnificativă față de practica anterioară, în care achizițiile militare erau realizate în principal din import, iar compensările industriale aveau un impact limitat asupra economiei locale.

Potrivit oficialului, noile reguli vor obliga companiile implicate în proiecte să dezvolte capacități de producție pe teritoriul României, cu posibilitatea extinderii acestor investiții în funcție de capacitatea industriei naționale de a răspunde cerințelor tehnice.

„Noi punem o limită minimă obligatorie de localizare pentru aceste proiecte. Disponibilitatea de elasticitate în sus este condiționată de capacitatea firmelor din România de a se racorda mai repede la necesarul de construire a acestor programe. Este o diferență majoră când astăzi nu avem obligație de localizare care să fie compensată prin donații. Ministerul Apărării, până de curând, pentru foarte multe proiecte presupunea, îndeplinirea obligației de localizare primind prin donație niște produse construite într-o altă țară”, a declarat Radu Miruță.

Șansa redresării pentru Șantierul Naval Mangalia

Unul dintre cele mai importante efecte indirecte ale programului SAFE ar putea fi salvarea Șantierului Naval Mangalia 2 Mai, aflat în prezent într-o situație financiară critică și în procedură de faliment.

Autoritățile iau în calcul corelarea obligațiilor de construcție navală din cadrul programului cu relansarea activității șantierului, ceea ce ar putea asigura menținerea locurilor de muncă și reluarea producției.

Ministrul Apărării a subliniat că obiectivul este transformarea angajamentelor din program în contracte care să genereze activitate industrială reală în România.

„Localizarea astăzi înseamnă construire de fabrici în România. Le-am promis oamenilor de la șantierul Naval Mangalia 2 Mai că vom salva șantierul. Astăzi mă uit în fața lor.

Traseul care ar putea presupune obstacole este unul mult mai clar. Obstacolul major a fost astăzi în Parlament. De astăzi, în Parlament se știe că obligația de a construi cele patru nave este să se întâmple prin salvarea șantierului Mangalia 2 Mai. Nu mai sunt alte piedici politice prin care lucrul ăsta să nu se poată realiza. Ar trebui să fie o rea-voință fantastică din partea… nu știu cui”, a mai spus Miruță.

Dezvoltarea industriei de apărare

Pe lângă componenta navală, Ministerul Apărării analizează extinderea producției interne de armament modern sub licență. Planul prevede fabricarea armelor de asalt și a pistoalelor la Cugir, în timp ce producția de muniție ar putea fi realizată la Sadu, în funcție de specificațiile tehnice necesare.

Acest proiect are ca obiectiv consolidarea capacității industriei naționale de apărare și reducerea dependenței de furnizori externi, prin dezvoltarea unor linii de producție integrate pe teritoriul României.

Echipamentele rezultate din aceste programe ar urma să fie utilizate de structurile de apărare și ordine publică ale statului, inclusiv Armata Română, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Protecție și Pază (SPP) și Serviciul Român de Informații (SRI).

„Aceasta armă este în discuții pentru a se face la Cugir, la fabrica de arme Cugir, iar muniția asociată a acestui contract să se producă la Sadu, pentru că acolo sunt caracteristicile specifice solicitării. Este un pahet mai mare, armă de asalt, pistol, diverse calibre, sunt chestiuni specifice pentru care instituțiile din Serviciul National de Publică și Apărări Nu am licență în România care să îndeplinească criteriile solicitate de Ministerul Apărării astăzi”, a declarat Radu Miruță