PIB-ul scade odată cu consumul, după ani de creștere bazată pe stimulente artificiale
PIB-ul începe să reflecte o schimbare de direcție a economiei, într-un moment în care consumul intern dă semne clare de încetinire, după o perioadă îndelungată de creștere accelerată. Analistul financiar Gabriel Biriș a comentat public aceste evoluții, pornind de la ideea de „recesiune tehnică”, termen tot mai des invocat în spațiul public, dar adesea lipsit de explicații clare privind cauzele reale.
În analiza sa, Biriș subliniază că scăderea consumului duce inevitabil la scăderea PIB-ului, însă pune sub semnul întrebării caracterul dramatic al acestui fenomen, atâta vreme cât este privit în contextul ultimilor ani. Analistul reamintește că avansul economic recent a fost construit aproape exclusiv pe majorarea consumului intern, stimulat prin creșteri de pensii și salarii decise administrativ.
„”Recesiune tehnică”. Hmm…
Scade consumul, scade PIB-ul. O fi vreun dezastru?”, a transmis Gabriel Biriș, într-o postare publică, deschizând o analiză mai amplă asupra fundamentelor creșterii economice din ultimii ani.
Potrivit acestuia, aceste majorări de venituri au fost operate „din pix-ul politicienilor” și nu au fost susținute de o creștere reală a productivității, ceea ce a generat dezechilibre majore. În acest context, PIB-ul a crescut numeric, dar pe o bază fragilă, dependentă de cheltuieli publice și împrumuturi.
Deficitele s-au adâncit, iar ajustarea lor trage în jos PIB-ul pe termen scurt
Analistul explică faptul că stimularea consumului prin cheltuieli bugetare a dus la explozia simultană a deficitului bugetar și a deficitului comercial, două vulnerabilități majore pentru economie. În opinia sa, reducerea acestor deficite este inevitabilă, chiar dacă pe termen scurt acest proces se reflectă într-o scădere a PIB-ului.
Biriș arată că ajustarea dezechilibrelor vine la pachet cu o temperare a creșterii economice, dar insistă că aceasta nu trebuie interpretată automat ca un eșec. Din contră, scăderea deficitelor este un semnal de corecție necesară, după o perioadă de expansiune nesustenabilă.
„În ultimii ani am avut creșteri economice „solide”, bazate în principal pe creșterea consumului intern, creștere bazată în principal pe creșteri de pensii și salarii din pix-ul politicienilor, creșteri care au dus la explozia ambelor deficite: bugetar și comercial.
A fost bine? Evident, nu!”, a explicat analistul.
În continuarea ideii, acesta subliniază că reducerea deficitului bugetar și a celui comercial vine firesc cu un impact negativ temporar asupra PIB-ului, însă acest lucru nu trebuie privit izolat, ci ca parte a unui proces mai amplu de reașezare economică.
„Scade deficitul bugetului, scade și deficitul comercial, evident scade (poate) si PIB-ul”, a adăugat Gabriel Biriș, insistând asupra legăturii directe dintre corecțiile fiscale și evoluția indicatorilor macroeconomici.
Gabriel Biriș: nu cred că ne trebuie creștere de PIB cu orice preț
Un alt punct central al analizei este legat de așa-numitul „efect de bază”, pe care Biriș îl consideră esențial pentru înțelegerea situației actuale. Acesta explică faptul că nivelul ridicat al consumului din anii anteriori a fost alimentat de datoria publică și politici bugetare expansioniste, ceea ce face ca orice ajustare să pară mai abruptă în datele statistice.
„Eu zic (de fapt, repet) că nu e dezastru (încă), că mai contează și efectul de bază (consum umflat de ani de dezmăț bugetar pe datorie, dezmăț fundamentat pe deja infama teorie a #wageledgrouth)”, a transmis analistul financiar.
Totuși, Biriș avertizează că situația se poate deteriora rapid dacă nu sunt eliminate problemele structurale acumulate în timp, pe care le descrie metaforic drept „bolovani” puși pe umerii economiei de guvernările anterioare. În lipsa reformelor, ajustarea PIB-ului ar putea deveni dureroasă și prelungită.
„Poate însă deveni un dezastru dacă nu eliminăm „bolovanii” puși de guvernările anterioare în spinarea economiei!”, a subliniat acesta.
În finalul mesajului său, analistul insistă asupra ideii că nu orice creștere de PIB este benefică și că accentul ar trebui mutat de la cantitate la structură și sustenabilitate, într-un context în care reacțiile publice la veștile economice sunt adesea emoționale și politizate.
„Așa cum am mai spus și în trecut, nu cred că ne trebuie creștere de PIB cu orice preț și că ar trebui să fim mai atenți la calitatea structurii PIB.
ps. Văd că unii ca se bucură la fiecare veste aparent proastă pentru România… O fi patriotic așa?”, a conchis Gabriel Biriș, într-o notă critică la adresa discursului public din jurul evoluțiilor economice.
