Florin Barbu, avertisment privind acordul UE–Mercosur. Am putea fi invadați de produse de proastă calitate
Florin Barbu, ministrul Agriculturii avertizează că acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur ar putea avea consecințe grave asupra pieței agroalimentare europene, inclusiv asupra României, printr-un aflux de produse de slabă calitate, obținute în condiții care nu respectă standardele europene.
Florin Barbu susține că importurile din America Latină riscă să afecteze concurența corectă și să pună presiune pe fermierii europeni, în contextul unor diferențe majore de reglementare și control.
Într-un interviu acordat postului Antena 3, ministrul Agriculturii a reluat criticile la adresa acordului UE–Mercosur, subliniind că produsele provenite din această zonă sunt realizate cu substanțe interzise în Uniunea Europeană, inclusiv hormoni de creștere și pesticide periculoase.
„În Mercosur carnea e injectată cu hormoni, se folosesc pesticide periculoase”, afirmă Florin Barbu.
Mai mult, fermierii români „nu au ce să exporte în America Latină”, spune demnitarul.
Potrivit acestuia, fermierii din statele Mercosur beneficiază de reguli mult mai permisive, ceea ce le permite să producă la costuri mai mici și să concureze neloial pe piața europeană.
Riscul transformării importurilor în „produse europene”
Florin Barbu a explicat că, odată intrate în Uniunea Europeană, produsele din Mercosur pot fi tratate ca produse europene, fapt care creează un risc major pentru industria alimentară internă.
Ministrul Agriculturii a arătat că România a solicitat ca fiecare stat membru să aibă posibilitatea de a licenția individual produsele agroalimentare provenite din Mercosur, astfel încât decizia să nu rămână exclusiv la nivelul Uniunii Europene.
El a atras atenția că riscul major constă în faptul că orice produs importat din această zonă devine automat produs european, ceea ce permite unor companii cu interese economice să inunde anumite piețe naționale și să afecteze grav sectoare întregi, precum zootehnia, industria alimentară și producția vegetală.
Pentru a ilustra impactul posibil al acordului, Florin Barbu a oferit exemplul cărnii de pui. Deși la nivel european se discută despre un contingent limitat, reprezentând aproximativ 1,5% din consumul total al Uniunii Europene, ministrul a explicat că, în cazul în care importurile ar viza exclusiv anumite părți, precum pieptul de pui, volumul ar putea ajunge să reprezinte peste un sfert din consumul european pentru acest produs, cu efecte semnificative asupra producătorilor locali.
„Am solicitat foarte clar ca fiecare stat să poată licenția produse agroalimentare din zona Mercosur. Și aceste companii să nu rămână la nivelul Uniunii Europene.
Riscul major este că orice produs care a fost importat din zona de Mercosur devine produs european. Lucrul acesta face ca anumite companii, care au anumite interese economice de a importa din zona de Mercosur, să invadeze anumite state și să distrugă partea de industria alimentară, partea de zootehnie și partea de vegetal a unui stat.
Vă dau un exemplu la carnea de pui. La carnea de pui, sigur, toată lumea a spus că este contingent. 1,5% din consumul la nivelul Uniunii Europene, reprezentând 180.000 de tone. Dacă importăm doar piept de pui… la nivel de 180.000 de tone, reprezintă 28% din consumul din Uniunea Europeană”, a spus Florin Barbu pentru sursa citată.
Diferențe de reglementare între agricultura și zootehnia din UE și cea din America Latină
Un alt aspect criticat de ministrul Agriculturii este legat de utilizarea substanțelor chimice în Mercosur. Acesta a precizat că în statele din America Latină sunt folosite pesticide din categorii interzise în Uniunea Europeană și că, în zootehnie, sunt permise practici care nu ar fi acceptate pe piața europeană, inclusiv utilizarea hormonilor de creștere.
Florin Barbu a atras atenția că România, dar și alte state membre, nu dispun în prezent de laboratoarele necesare pentru a depista anumite substanțe utilizate în Mercosur, în special pe cele care nu sunt reglementate prin directive sau regulamente europene.
El a menționat că autoritățile române au solicitat Comisiei Europene clarificări și informații privind substanțele folosite, însă aceste cereri nu au fost luate în calcul.
„La nivelul Mercosur se utilizează substanțe categoria 1 și 2 pesticide, unde în Uniunea Europeană au fost interzise aceste categorii de produse. Sigur, la nivelul UE în zootehnie, nu ai voie să crești animale injectate cu hormoni sau anumite produse pe carnea de pui. Și aici vorbim de foarte multe produse tot pe bază de hormoni.
Toate aceste lucruri sunt… la nivelul zonei de Mercosur; noi am solicitat să se aprobe la nivelul Comisiei Europene să vină să ne spună ce substanțe utilizează pentru că aceste laboratoare pe care noi le avem atât în România, cât și la nivelul Uniunii Europene nu pot depista acele substanță care nu sunt transpuse printr-un regulament sau printr-o directivă a Uniunii Europeane.
Aceste solicitări nu au fost luate în calcul”, s-a plâns Florin Barbu.
Exemplul culturilor de porumb. Producția la hectar în zona Mercosur poate fi și dublă față de România
Ministrul a subliniat că agricultorii români nu vor beneficia de pe urma acestui acord, deoarece nu au ce să exporte în America Latină. În sprijinul acestei afirmații, el a invocat exemplul culturii de porumb, explicând că în Mercosur condițiile climatice, cantitatea de precipitații și utilizarea organismelor modificate genetic permit obținerea unor producții mult mai mari pe hectar decât în Uniunea Europeană, unde astfel de practici sunt interzise.
În România, chiar și în sistem irigat, producțiile sunt semnificativ mai mici, iar costurile cu energia reprezintă un factor suplimentar care reduce competitivitatea fermierilor. În acest context, Florin Barbu a apreciat că nu poate fi vorba despre o competiție loială între producătorii europeni și cei din Mercosur.
„Pe partea de agriculturală nu. Și vă mai dau un exemplu. Să luăm cultura de porumb: în zona de Mercosur, precipitațiile sunt undeva între 2500 și 2800 de litri pe metru pătrat, se cultivă porumb modificat genetic, unde la nivelul Uniunii Europene este interzis. Cantitățile realizate pe hectar în zona de Mercosur sunt undeva între 24 și 25 de tone pe hectar.
La nivelul Uniunii Europene și vorbim, vă dau exemplu în România, producția este undeva între 14 și 15 tone în sistem irigat, unde costurile cu energia în sistemul irigat sunt undeva până la 30%. Credeți că putem intra într-o competiție loială? Eu zic ca nu.
Dacă nu se iau aceste garanții, sigur lucrurile vor degenera și cred că foarte multe companii atât din agricultură, vorbim de zootehnie, industria alimentară, dar și din vegetal, vor avea mari probleme”, a mai declarat Florin Barbu.
