Proces de miliarde cu Pfizer la Bruxelles. România, Polonia și Ungaria vor să scape de plata dozelor de vaccin din pandemie

România, Polonia și Ungaria se confruntă cu compania Pfizer într-un litigiu de amploare privind contractele de vaccinuri anti-COVID, în valoare de miliarde de euro. Procesele, aflate pe rolul instanțelor din Bruxelles, ar putea stabili dacă statele sunt obligate să plătească pentru doze neutilizate. Miza depășește sumele uriașe, vizând inclusiv credibilitatea mecanismului european de achiziții comune negociat în timpul pandemiei.

România, Polonia și Ungaria, proces cu Pfizer la Bruxelles

Avocații Poloniei, Ungariei și României se vor prezenta în fața unei instanțe din Bruxelles în următoarele săptămâni pentru a soluționa un litigiu de lungă durată privind comenzi de vaccinuri împotriva COVID-19 în valoare de miliarde de euro, în cadrul celui mai mare contract de achiziții publice al UE.

Conform avocaților și calendarului instanței, o hotărâre în cazul dintre producătorul american de medicamente Pfizer și partenerul său BioNTech împotriva Poloniei și României, precum și o audiere într-un caz împotriva Ungariei, sunt programate să aibă loc în următoarele trei săptămâni, scrie Euractiv.com.

Cazurile aflate pe rolul Tribunalului de Primă Instanță de la Bruxelles fac parte dintr-o acțiune juridică mai amplă intentată în 2023 de Pfizer și BioNTech, care acuză țările respective că nu și-au respectat angajamentele de achiziționare a vaccinurilor convenite în momentul de vârf al pandemiei.

Judecătorii belgieni ar urma să pronunțe o hotărâre în cazul Poloniei și al României „până la sfârșitul lunii martie”, au declarat avocații implicați în proces și un purtător de cuvânt al instanței de la Bruxelles. Hotărârea va stabili dacă țările UE rămân obligate din punct de vedere legal să plătească pentru dozele de care nu mai au nevoie.

Ungaria, între timp, se va confrunta cu echipa juridică a Pfizer pe 16 aprilie, a adăugat purtătorul de cuvânt, dar nu este încă clar când va urma o hotărâre definitivă.

La mijloc este inclusiv credibilitatea procedurii de achiziție comună negociată, în parte, chiar de Ursula von der Leyen

Cazurile evidențiază o confruntare juridică neobișnuită între marile companii farmaceutice și țările UE. Miza nu este doar reprezentată de miliarde de euro pentru dozele neplătite, ci și de credibilitatea procedurii de achiziție comună negociată, în parte, chiar de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen.

În 2021, Comisia a negociat un acord general cu Pfizer și partenerul său, în urma căruia fiecare stat membru al UE a ales să participe prin plasarea unor comenzi specifice.

Criticii susțin că acordul a fost lipsit de transparență și a impus obligații juridice obligatorii care obligau statele membre să plătească pentru doze chiar și atunci când nevoile legate de pandemie au scăzut, ceea ce a dus la aruncarea a milioane de doze de vaccin împotriva coronavirusului care nu mai erau necesare.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat, la momentul încheierii acordului în mai 2021, că „nu se întrevedea sfârșitul pandemiei”.

De asemenea, acesta a afirmat că „fiecare stat membru era liber să decidă dacă încheie un contract … sau dacă se retrage”, și a avut timp să evalueze termenii și volumele.

Comisia a refuzat să comenteze procesele judiciare în curs în care nu este implicată.

Facturi neplătite pentru vaccinuri în valoare de peste 2 miliarde de euro

Ungaria a comandat aproximativ 2 milioane de doze de vaccin în 2021, la un preț de aproximativ 19,5 euro fiecare, cu comenzi suplimentare în 2022, dar a încercat ulterior să amâne livrările din cauza impactului economic și social al invaziei Rusiei în Ucraina și a refuzat să plătească, potrivit documentelor judiciare.

Pfizer solicită aproximativ 60 de milioane de euro plus dobânzi, argumentând că contractul rămâne obligatoriu, se arată în documente.

În mod similar, Polonia a refuzat livrările în aprilie 2022, invocând stocuri excesive și o scădere a cererii, dar Pfizer solicită o plată de aproape 1,4 miliarde de euro, plus dobânzi, pentru 60 de milioane de doze nelivrate. Varșovia a invocat, de asemenea, forța majoră în legătură cu războiul din Ucraina.

Potrivit mass-media locale Rynek Zdrowia, fuseseră puse deoparte fonduri pentru a acoperi o eventuală plată până în 2023. Totuși, întrucât aceste fonduri au fost ulterior eliminate și redirecționate către îngrijirea pacienților, oficialii polonezi sunt îngrijorați că vor pierde procesul și vor fi nevoiți să plătească companiei Pfizer o sumă mai mare, în timp ce se confruntă cu un deficit în creștere.

România a suspendat livrarea și plata a circa 28 de milioane de doze de vaccin, în valoare de peste 600 milioane de euro

În ceea ce privește România, cazul are la origine decizia țării de a suspenda livrarea și plata a aproximativ 28 de milioane de doze de vaccin excedentare, în valoare de aproximativ 615 milioane de euro, au declarat avocații țării, refuzând însă să precizeze motivele.

Acordurile negociate de Comisie „trebuie privite prin prisma dreptului contractual aplicabil și a legislației UE”, au declarat pentru Euractiv Alexandru Stănescu și Irina Vasile, parteneri la Lexters, care reprezintă România.

Aceștia au adăugat că astfel de cazuri reflectă „campania mai amplă a companiei Pfizer de a exercita presiuni asupra țărilor UE în ceea ce privește livrarea contractelor de vaccinuri împotriva COVID, chiar dacă situația sau nevoile obiective de sănătate publică s-au schimbat drastic”.

„Pfizer încearcă să oblige aceste state membre să își respecte angajamentele privind comenzile de vaccinuri împotriva COVID plasate de guverne… în cadrul cărora Pfizer și-a asumat angajamente fără precedent în ceea ce privește garanțiile de volum, producția în Europa și multe alte aspecte”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

De asemenea, compania a susținut că a demonstrat „o flexibilitate extraordinară și un angajament continuu de a se adapta la situațiile statelor membre”.