Schimbarea adresei pe buletinul electronic cu cip, principala problemă semnalată de cetățeni
Implementarea buletinului electronic trebuia să simplifice procedurile administrative și să reducă numărul drumurilor la ghișeu, însă numeroși cetățeni reclamă că în practică schimbările nu funcționează așa cum au fost prezentate. Cele mai multe sesizări depuse pe platforma „Fără Hârtie” se referă la imposibilitatea modificării adresei de domiciliu stocate pe cipul documentului.
Platforma lansată de Guvern și dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale a strâns peste 1.000 de reclamații în prima zi de funcționare. Datele consultate arată că peste 300 dintre acestea erau deja publicate la momentul redactării articolului.
Un număr mare de plângeri vizează procedurile de emitere a pașapoartelor și ale cărților electronice de identitate, cunoscute drept buletine cu cip, scriu cei de la hotnews.ro.
Un cetățean susține că, deși a obținut recent documentul, nu a putut modifica adresa de domiciliu stocată electronic. Situația l-ar obliga să își refacă actul de identitate și să plătească din nou taxa aferentă.
„Doresc modificarea adresei de domiciliu, pe un buletin de tip nou, CEI, obținut în luna iunie 2025. Dar statul român nu poate scrie pe cipurile noilor buletine, pentru că, citez angajatul de la ghișeu, „nu se poate scrie pe cipuri”.
Asta înseamnă, că deși le-ați lăudat ca fiind „cele mai cele”, pentru o schimbare de adresă trebuie să îmi fac un buletin nou (în condițiile în care pe cel actual puteam să îl mai folosesc cel puțin 9 ani), buletin pentru care tot eu sunt obligat sa plătesc 70 de lei.
De ce? Pentru că statul nu este capabil să facă un lucru până la capăt. Pe site-ul de prezentare al noului buletin scrie foarte clar că se poate modifica adresa de domiciliu, fără preschimbarea buletinului”, reclamă un cetățean.
Problema apare și în alte sesizări publicate pe platformă, unde utilizatorii spun că au cerut explicații instituțiilor competente fără a primi o procedură clară.
„Am solicitat să mi se comunice procedura prin care se poate schimba adresa de domiciliu pe un C.E.I. existent. Am cerut acest lucru atât de la DEP Timiș (in data de 21.10.2025) cât și de la DGEP (in data de 30.10.2025). Ultimul răspuns primit spune ca NU se poate schimba adresa de domiciliu înscrisă electronic pe cip-ul C.E.I. și că voi fi anunțat când aceasta „funcție” va fi disponibilă.
Informațiile publice comunicate de MAI spun că „se poate schimba adresa înscrisă electronic pe C.E.I, fără schimbarea fizica a C.E.I”, dar NU spun cum poți face practic acest lucru, ci doar ca SUNT PREOCUPAȚI ca această funcție să fie disponibilă în viitor”, semnalează alt utilizator.
Pe site-ul oficial dedicat promovării cărții electronice de identitate, Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că adresa de domiciliu nu mai este tipărită pe document tocmai pentru a permite actualizarea ei electronică. Instituția susține că acest sistem oferă mai multă flexibilitate, deoarece domiciliul se poate modifica mai frecvent decât alte date personale.
„Adresa se schimbă mai des decât alte date; nefiind tipărită, ea poate fi actualizată electronic, în siguranță, fără să fie nevoie de eliberarea unui nou act”, precizează Ministerul Afacerilor Interne.
Cetățenii reclamă cerințe birocratice repetate și documente solicitate inutil
Pe lângă dificultățile legate de buletinul electronic, multe dintre sesizările depuse pe platforma guvernamentală indică faptul că instituțiile statului solicită în mod repetat aceleași documente, chiar dacă acestea au fost deja prezentate anterior sau există în sistemele administrative.
Certificatul de naștere este unul dintre documentele menționate frecvent în reclamațiile cetățenilor. Un utilizator susține că acest act este solicitat constant la reînnoirea cărții de identitate, deși datele respective au fost deja prelucrate de autorități la emiterea primului document.
„Pentru reînnoirea cărții de identitate se solicită obsesiv certificatul de naștere…. de parca un cetățean se naște de mai multe ori, cu toate că pentru eliberarea primului buletin instituția a prelucrat deja certificatul de naștere”, semnalează un utilizator.
Situații similare sunt semnalate și în cazul eliberării pașapoartelor pentru minori. Un părinte povestește că la ridicarea documentului i s-au cerut din nou acte care fuseseră deja depuse în dosar.
„La ridicare pașaport minor sub 10 ani în calitate de părinte este solicitat certificatul de naștere…. Deși au fost prezentate la întocmirea documentației… La ridicare pașaport minor +14 ani îi cere să vină cu buletinul … De ce? Îl ridică personal? Nu se observă poza din pașaport?”, se întreabă altcineva.
Un alt utilizator descrie experiența obținerii unui nou pașaport, deși figura deja în sistemul național cu toate datele necesare.
„Ești major te afli la al x-lea pașaport…Dorești să faci pașaport… Ai deja un pașaport vechi… Ai fost amprentat… Ai carte de identitate… Cu toate acestea… Trebuie să aduci certificat de naștere….sincer nici măcar cartea de identitate nu cred că ar mai fi necesară atâta timp cât ești prezent fizic.. ai pașaportul vechi…. Ai amprentă…. Apari cu absolut orice detalii în sistemul național..”, reclamă altcineva.
Pe platforma „Fără Hârtie” au fost semnalate probleme și în alte proceduri administrative, precum înmatricularea autovehiculelor, depunerea declarațiilor fiscale, obținerea permiselor de conducere sau înregistrarea firmelor. Totuși, cea mai mare categorie de reclamații este cea intitulată „Altele”, unde au fost incluse peste 120 de sesizări, semn că multe dintre dificultățile birocratice nu sunt încă prevăzute în mod clar în procedurile oficiale.
Guvernul promite analizarea reclamațiilor și identificarea soluțiilor
Autoritățile susțin că platforma „Fără Hârtie” a fost creată tocmai pentru a identifica blocajele birocratice și pentru a accelera procesul de digitalizare a administrației publice. Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că în primele 24 de ore de la lansare au fost depuse peste 1.000 de sesizări.
Oficialul a explicat că numărul mare de reclamații reflectă experiențele negative pe care cetățenii le întâmpină frecvent în relația cu instituțiile statului.
„Acest număr spune mai mult decât orice discurs despre cât de mare e nevoia de debirocratizare și digitalizare în România.
Din păcate, fiecare dintre noi are cel puțin o poveste despre interacțiunea cu statul român care ne-a costat timp, nervi și energie: Un drum inutil, un formular cerut în trei exemplare, o instituție care ne trimite, de fapt, la altă instituție, momente în care ne-am simțit neputincioși în fața unui sistem construit parcă împotriva noastră, nu pentru noi”, a precizat pe Facebook Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a subliniat că sesizările depuse pe platformă sunt analizate și publicate transparent, iar instituțiile responsabile trebuie să propună soluții pentru problemele semnalate.
„Vom analiza fiecare situație semnalată cu maximă diligență. În mod evident vom prioritiza situațiile care impactează un număr cât mai mare de oameni, iar pentru celelalte vom responsabiliza ministerele și instituțiile responsabile să vină cu soluții rapide. Nicio sesizare nu dispare în vreun sertar (sau, în cazul nostru, în vreun folder). F
iecare are un traseu clar și un tracking transparent. Această platformă nu este a guvernului. Este a noastră, a tuturor cetățenilor de bună credință, care trebuie să fie tratați cu respect și profesionalism la fiecare interacțiune cu statul. Asta trebuie să devină regulă, nu excepția’, a mai spus Oana Gheorghiu.
Executivul a anunțat că la fiecare 30 de zile vor fi centralizate zece dintre cele mai frecvente probleme semnalate de cetățeni, care vor fi transmise spre analiză instituțiilor competente prin intermediul Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației.
Potrivit Guvernului, problemele administrative vor fi comunicate direct instituțiilor responsabile, care trebuie să ia măsuri pentru corectarea lor, iar progresul va fi monitorizat public pe platformă. În situațiile în care sesizările indică necesitatea unor modificări legislative, grupurile de lucru ale Consorțiului Consultativ vor analiza propunerile și vor identifica soluții pentru schimbarea legilor.
