Probleme pentru România înainte de iarnă. Lucrările din Bulgaria opresc importurile de gaze și întârzie extinderea unei rute strategice

Lucrările de modernizare desfășurate pe fostul coridor Transbalcanic, în sectorul bulgar, creează dificultăți pentru aprovizionarea cu gaze a României și a mai multor state din regiune. În plus, extinderea capacității de transport, considerată esențială pentru securitatea energetică a Europei de Sud-Est, ar putea fi finalizată mai târziu decât era estimat inițial, într-un moment în care depozitele de gaze sunt mai puțin umplute decât în anii precedenți.

Importurile de gaze prin Negru Vodă au fost afectate de lucrările din Bulgaria

Potrivit unor informații Profit.ro , operatorul bulgar a început lucrări de creștere a capacității de transport la punctul de interconectare Kardam, aflat în apropierea punctului românesc Negru Vodă.

Intervențiile sunt programate în două etape, fiecare cu o durată de aproximativ șase zile. Prima are loc la începutul lunii iunie, iar cea de-a doua este programată pentru luna septembrie.

În aceste perioade, fluxurile de gaze prin această rută sunt practic întrerupte.

Situația este cu atât mai importantă cu cât, la finalul lunii mai, prin această conexiune intrau în România peste 100 GWh de gaze pe zi.

Coridorul Transbalcanic a devenit în ultimii ani una dintre cele mai importante rute energetice din regiune, fiind utilizat nu doar pentru alimentarea României, ci și pentru transportul gazelor către Republica Moldova, Transnistria, Ungaria și, mai recent, Slovacia.

Întârzierea proiectului ar putea afecta pregătirea pentru sezonul rece

Modernizarea infrastructurii bulgare are ca obiectiv aproape dublarea capacității de transport.

După finalizarea proiectului, volumul maxim transportat ar urma să crească de la aproximativ 14 milioane de metri cubi pe zi la 27 milioane de metri cubi pe zi.

Totuși, surse din sectorul energetic susțin că termenul de finalizare a fost amânat.

Inițial, autoritățile bulgare estimau că noua capacitate va deveni disponibilă înainte de începerea următorului an gazier, respectiv în noiembrie 2026.

Între timp, partea română ar fi fost informată că lucrările vor fi finalizate abia la începutul anului 2027, iar noua capacitate va putea fi utilizată începând cu 1 ianuarie.

Această întârziere apare într-un moment sensibil pentru piața regională a gazelor, în condițiile în care mai multe state încearcă să își completeze stocurile pentru sezonul rece.

Consumul de gaze al României ar putea crește în iarna următoare

Presiunea asupra sistemului energetic ar putea fi amplificată și de creșterea cererii interne.

În perioada următoare este programată punerea în funcțiune a mai multor centrale de cogenerare care vor utiliza gaze naturale, inclusiv proiecte importante la Constanța, Arad, Câmpia Turzii și Mintia.

Intrarea în exploatare a acestor capacități ar putea majora consumul intern exact într-o perioadă în care aprovizionarea regională se confruntă cu provocări suplimentare.

În acest context, orice întârziere a proiectelor de infrastructură sau limitare temporară a importurilor poate influența echilibrul pieței.

Prețurile gazelor sunt aproape duble față de anii anteriori

Pe lângă problemele de infrastructură, piața se confruntă și cu niveluri ridicate ale prețurilor.

La începutul lunii iunie 2026, prețul spot al gazelor naturale pe piața liberă a ajuns la aproximativ 275 lei/MWh.

Prin comparație, în aceeași perioadă din 2025 prețul era de aproximativ 190 lei/MWh, în 2024 de 150 lei/MWh, iar în 2023 de numai 120 lei/MWh.

Nivelul actual este astfel de peste două ori mai mare decât cel înregistrat în urmă cu trei ani.

Singurul an în care prețurile au fost mai ridicate a fost 2022, imediat după declanșarea războiului din Ucraina, când cotațiile au depășit 400 lei/MWh.

Depozitele de gaze din România și UE sunt la cel mai redus nivel din ultimii ani

Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă gradul de umplere al depozitelor de gaze.

La data de 5 iunie 2026, România avea stocate aproximativ 13,25 TWh de gaze naturale, ceea ce reprezintă un grad de umplere de numai 39,15%.

În ultimii cinci ani, un nivel mai redus a fost înregistrat doar în 2022, în primele luni de după izbucnirea conflictului din Ucraina.

Datele arată o scădere semnificativă față de anii anteriori:

• 2023: 20,2 TWh, echivalentul a 59,7% din capacitate;
• 2024: 23 TWh, respectiv 68%;
• 2025: 15 TWh, adică 44,5%;
• 2026: 13,25 TWh, respectiv 39,15%.

Situația este similară și la nivel european.

În Uniunea Europeană, depozitele erau umplute la doar 41,25% din capacitate la începutul lunii iunie, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani.

Coridorul Transbalcanic devine tot mai important pentru regiune

Importanța fostului coridor Transbalcanic a crescut semnificativ după reorganizarea fluxurilor de gaze din Europa, provocată de războiul din Ucraina și de reducerea dependenței de gazele rusești.

Astăzi, această infrastructură reprezintă una dintre principalele căi prin care gazele pot ajunge în România și în alte state din Europa Centrală și de Est.

În aceste condiții, orice limitare temporară a capacității de transport sau întârziere a investițiilor planificate este urmărită cu atenție de autorități și de participanții la piață, mai ales în perspectiva sezonului rece 2026-2027.