Săptămâna Energiei de la Baku 2026. Experții contestă ideea unei tranziții energetice clasice. Consumul global de petrol, gaze, cărbune și energie regenerabilă continuă să crească simultan
SURSA FOTO: Dreamstime/Energie regenerabilă
Săptămâna Energiei de la Baku 2026. Dezvoltarea infrastructurii de transport al energiei a devenit principalul subiect al ultimei zile a evenimentului, unde reprezentanți ai industriei energetice au discutat despre provocările și oportunitățile generate de creșterea cererii globale de energie.
Experții prezenți la Săptămâna Energiei de la Baku contestă ideea unei tranziții energetice clasice
Una dintre cele mai importante concluzii formulate în cadrul forumului a fost că, la nivel mondial, consumul tuturor surselor de energie continuă să crească simultan. Potrivit lui Damjan Krnjević Mišković, șef de cabinet al secretarului general al International Gas Union, lumea consumă mai mult petrol, gaze naturale, cărbune, energie nucleară, biomasă și energie regenerabilă decât oricând în trecut.
Acesta a susținut că evoluțiile actuale contrazic percepția tradițională privind tranziția energetică. În opinia sa, fenomenul observat la nivel global nu reprezintă o înlocuire a unor surse de energie cu altele, ci o extindere permanentă a mixului energetic prin adăugarea de noi capacități, în timp ce sursele convenționale continuă să fie utilizate pe scară largă, conform Euronews.
„Nu asistăm atât la o tranziție energetică, cât la o adăugare de noi surse de energie. La nivel mondial consumăm mai mult petrol, mai multe gaze naturale, mai mult cărbune, mai multă energie nucleară, mai multă biomasă și mai multă energie regenerabilă decât am consumat vreodată”, a declarat Damjan Krnjević Mišković, șeful de cabinet al secretarului general al Uniunii Internaționale a Gazelor (IGU).
Tema dominantă a ultimei zile a forumului a fost găsirea unor soluții pentru extinderea capacităților de energie regenerabilă fără renunțarea la hidrocarburile care continuă să joace un rol esențial în securitatea energetică și în veniturile obținute de economiile producătoare de energie.
La ceremonia de deschidere a evenimentului, președintele Ilham Aliyev a prezentat obiectivele Azerbaidjanului în domeniul energiei regenerabile. Potrivit acestuia, țara intenționează să aibă instalate capacități solare de 2 gigawați până la sfârșitul anului viitor și urmărește atingerea pragului de 8 gigawați până în anul 2032.
Liderul azer a subliniat că statele nu ar trebui evaluate în funcție de existența sau lipsa resurselor de petrol, ci după modul în care utilizează veniturile generate de aceste resurse pentru dezvoltarea economică, îmbunătățirea condițiilor de trai și finanțarea proiectelor din domeniul energiei verzi.
„Țările nu ar trebui judecate după faptul că au sau nu resurse de petrol, ci după modul în care folosesc veniturile obținute din acestea, după felul în care investesc pentru dezvoltarea țării, pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale populației și pentru susținerea proiectelor din domeniul energiei verzi”, a declarat Aliyev.
Totodată, Aliyev a precizat că Azerbaidjanul exportă în prezent gaze naturale către 16 țări, dintre care 10 sunt state membre ale Uniunii Europene. El a evidențiat, de asemenea, dezvoltarea unor noi coridoare pentru transportul energiei electrice și al energiei verzi între regiunea Mării Caspice și piețele europene, prin intermediul Mării Negre.
Potrivit lui Nuran Karimov, managing partner al Deloitte Azerbaijan, energia regenerabilă nu mai reprezintă un subiect de nișă, ci a devenit parte integrantă a tuturor discuțiilor importante despre viitorul sectorului energetic.
Acesta a remarcat că dezbaterile privind energia verde nu mai sunt prezentate în opoziție cu combustibilii fosili, majoritatea participanților la forum susținând ideea unui mix energetic în care diferite surse coexistă și se completează reciproc.

Un alt subiect central al conferinței a fost infrastructura de transport al energiei electrice
Fuat Age Aslan, manager pentru dezvoltare internațională de afaceri la HT Solar, a atras atenția că modernizarea rețelelor de transport este la fel de importantă ca dezvoltarea noilor capacități de producție.
Potrivit acestuia, rețelele electrice reprezintă infrastructura esențială care permite transportul energiei, iar extinderea producției din surse regenerabile impune îmbunătățirea rapidă a eficienței și capacităților de transmisie.
Aslan a evidențiat și potențialul energetic semnificativ al regiunii Mării Caspice. El a arătat că Azerbaidjanul dispune de resurse importante pentru dezvoltarea energiei eoliene, iar regiunea oferă, de asemenea, oportunități consistente pentru proiecte în domeniul energiei solare și hidroenergetice.
„Rețelele electrice sunt întotdeauna importante, deoarece ele reprezintă drumurile și autostrăzile prin care este transportată energia electrică. Pe măsură ce implementăm tot mai multe sisteme bazate pe energie regenerabilă, eficiența rețelelor și capacitatea lor de transport trebuie îmbunătățite urgent. În zona Mării Caspice, Azerbaidjanul dispune de un potențial foarte ridicat pentru producerea energiei eoliene. De asemenea, regiunea are un potențial semnificativ pentru dezvoltarea energiei solare și hidroenergetice”, a declarat Aslan.
Participanții la Săptămâna Energiei de la Baku au discutat pe larg și despre următoarea etapă de dezvoltare a sectorului energetic, în care stocarea energiei în baterii, sistemele digitale de management energetic și utilizarea inteligenței artificiale în administrarea rețelelor electrice sunt considerate elemente-cheie.
Nuran Karimov a declarat că inteligența artificială a reprezentat una dintre temele definitorii ale forumului. Potrivit acestuia, tehnologiile avansate, inclusiv soluțiile bazate pe AI, schimbă profund modul tradițional în care energia este produsă, procesată și transportată.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





