Probleme grave semnalate în disputele fiscale. AI ar genera argumente false în documentele Fiscului, spune Deloitte Legal

Probleme grave semnalate în disputele fiscale. AI ar genera argumente false în documentele Fiscului, spune Deloitte Legal

SURSA FOTO: Dreamstime - Inteligență Artificială (AI)

Publicat de Alexandra Iana la 17 mai 2026, 16:14

Utilizarea inteligenței artificiale în disputele fiscale ridică probleme tot mai mari, avertizează Deloitte Legal. Potrivit specialiștilor, autoritatea fiscală folosește din ce în ce mai des AI în fundamentarea deciziilor, însă în unele cazuri pot apărea argumente, prevederi legale sau hotărâri judecătorești inexistente, generate de sistemele de inteligență artificială.

AI ar genera argumente false în documentele Fiscului

Specialiștii spun că autoritatea fiscală folosește tot mai des AI în soluționarea contestațiilor, însă utilizarea necontrolată poate genera erori grave și poate afecta dreptul la apărare al contribuabililor

Inteligența artificială este utilizată tot mai des de autoritatea fiscală în procesele de soluționare a disputelor fiscale, însă modul în care aceste tehnologii sunt integrate ridică probleme serioase privind legalitatea, corectitudinea și dreptul contribuabililor la o apărare echitabilă. Avertismentul vine din partea lui Bogdan Mărculeț, Counsel în cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal, care atrage atenția asupra unor situații în care soluțiile bazate pe AI ar fi generat inclusiv prevederi legale sau hotărâri judecătorești inexistente.

Într-un material de opinie publicat de Reff & Asociații | Deloitte Legal, specialistul susține că digitalizarea administrației fiscale este necesară și benefică, însă utilizarea inteligenței artificiale trebuie făcută cu responsabilitate și control strict, mai ales în procedurile care pot afecta direct drepturile contribuabililor.

Autoritatea fiscală utilizează tot mai mult inteligența artificială

Potrivit analizei, folosirea inteligenței artificiale s-a extins rapid atât în mediul juridic, cât și în domeniul fiscal, fiind văzută ca un instrument capabil să accelereze analiza documentelor, redactarea deciziilor și gestionarea volumelor mari de informații.

„Autoritatea fiscală utilizează din ce în ce mai mult inteligența artificială, inclusiv în procesul de fundamentare a deciziilor de soluționare a disputelor fiscale. De altfel, folosirea inteligenței artificiale s-a intensificat, în general, în mediul juridic și cel fiscal, aducând multiple beneficii pentru practicieni”, arată Bogdan Mărculeț.

Expertul subliniază că eforturile recente de digitalizare realizate de autoritatea fiscală sunt utile atât pentru contribuabili, cât și pentru instituție.

Totuși, acesta avertizează că problemele apar atunci când AI este utilizată într-un mod unilateral, exclusiv pentru susținerea poziției fiscului în disputele fiscale.

Materialul de opinie atrage atenția că în practică există situații în care soluțiile bazate pe inteligență artificială sunt folosite aproape exclusiv pentru a identifica argumente împotriva contribuabililor care contestă deciziile fiscale.

„Pe de altă parte, însă, din practică reiese că inteligența artificială este utilizată în multe cazuri exclusiv pentru combaterea argumentelor contribuabilului, ceea ce generează o serie de inexactități care deviază de la scopul soluționării corecte a disputelor fiscale”, avertizează autorul analizei.

Potrivit specialistului, problema nu este folosirea tehnologiei în sine, ci lipsa unui control riguros asupra rezultatelor generate de AI și transformarea acesteia într-un instrument care poate influența incorect soluționarea disputelor fiscale.

Unele argumente generate de AI pot fi complet inexistente

Una dintre cele mai grave probleme semnalate de Deloitte Legal este apariția unor trimiteri la acte normative, practici internaționale sau hotărâri judecătorești care nu există în realitate, dar sunt generate și prezentate ca valide de sistemele AI.

„Provocări și mai mari apar atunci când motivarea în cauză conține trimiteri la prevederi legale inexistente, la hotărâri judecătorești sau practici ale unor organisme internaționale care nu există în realitate (dar identificate ca valide de soluția de inteligență artificială utilizată), însă sunt invocate în sprijinul poziției autorității fiscale”, arată analiza.

Astfel de situații sunt cunoscute în domeniul AI sub denumirea de „halucinații”, adică generarea unor informații false prezentate însă într-o formă credibilă și aparent oficială.

În cazul disputelor fiscale, efectele pot fi mult mai grave, deoarece contribuabilii pot ajunge să fie obligați să combată argumente care nu există în realitate, dar care apar într-un document oficial emis de autoritatea fiscală.

Contribuabilii fără pregătire juridică sunt cei mai vulnerabili

Bogdan Mărculeț atrage atenția că persoanele fără pregătire juridică sau fără consultanță de specialitate sunt cele mai expuse în fața unor astfel de practici.

„Un contribuabil care nu are pregătire juridică sau nu beneficiază de asistență de specialitate are șanse minime să se apere în fața unei multitudini de argumente susținute prin prevederi legale și hotărâri judecătorești invocate de autoritatea fiscală care par adevărate, dar care în realitate sunt plăsmuiri ale inteligenței artificiale”, se arată în material.

Specialistul subliniază că inclusiv contribuabilii care beneficiază de asistență juridică pot întâmpina dificultăți majore, deoarece verificarea tuturor referințelor și argumentelor generate de AI poate consuma timp și resurse suplimentare.

Procesele fiscale riscă să devină mai complicate și mai lungi

Potrivit Deloitte Legal, efectele utilizării necontrolate a AI nu se limitează la faza administrativă a disputelor fiscale, ci se extind și în instanțele de judecată.

Autorul materialului avertizează că procesele fiscale riscă să fie încărcate artificial cu argumente și referințe inexistente, ceea ce poate complica și prelungi semnificativ litigiile.

„Deciziile de soluționare a contestațiilor pot fi atacate în instanță, iar în cadrul proceselor de contencios fiscal ar trebui să prevaleze dezlegarea problemei juridice esențiale pentru drepturile și obligațiile fiscale ale contribuabilului, nu combaterea aspectelor invocate de autoritatea fiscală cu ajutorul inteligenței artificiale, care complică inutil procesul, mărește durata acestuia și îi denaturează parțial scopul”, avertizează Bogdan Mărculeț.

În plus, analiza arată că există situații în care autoritatea fiscală continuă să invoce în instanță aceleași argumente generate cu ajutorul AI, chiar dacă acestea ridică probleme de autenticitate sau corectitudine.

Specialistul subliniază că rolul autorității fiscale nu trebuie să se transforme într-un exercițiu tehnologic lipsit de responsabilitate juridică.

„Or, misiunea autorității fiscale trebuie să rămână aceea de a stabili în mod corect situația fiscală de fapt și de a adopta soluții întemeiate pe prevederile legale în vigoare, precum şi pe constatări complete asupra tuturor împrejurărilor edificatoare la momentul luării unei decizi”, arată analiza.

Bogdan Mărculeț avertizează că utilizarea AI nu poate înlocui responsabilitatea juridică și obligația autorităților de a verifica autenticitatea și legalitatea argumentelor invocate.

Inteligența artificială devine o provocare majoră pentru sistemul juridic și fiscal

Problemele semnalate de Deloitte Legal apar într-un context mai larg, în care tot mai multe instituții și companii integrează soluții de inteligență artificială în procese administrative, juridice și financiare.

În ultimii ani, utilizarea AI în domeniul juridic a crescut accelerat, inclusiv pentru:

  • redactarea documentelor;
  • analiza contractelor;
  • cercetare juridică;
  • generarea de argumente;
  • verificarea legislației;
  • automatizarea procedurilor fiscale.

Totuși, numeroși experți au avertizat deja asupra riscurilor generate de utilizarea necontrolată a acestor tehnologii, în special din cauza fenomenului de „halucinație” al sistemelor AI.

Mai multe instanțe și barouri din lume au sancționat deja cazuri în care avocați sau instituții au depus documente care conțineau hotărâri judecătorești inexistente generate de inteligența artificială.

În concluzie, Bogdan Mărculeț susține că inteligența artificială trebuie utilizată într-un mod echilibrat și responsabil, fără a afecta corectitudinea procedurilor fiscale și drepturile contribuabililor.

„În concluzie, utilizarea inteligenței artificiale ar trebui să fie realizată în mod echilibrat, cu scopul dezvoltării unui mecanism eficient și echidistant de soluționare a disputelor de către autoritatea fiscală”, concluzionează specialistul Deloitte Legal.

Informații articol
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.