Probleme cu cartea electronică de identitate. Românii care s-au trezit blocați după și-au făcut buletin cu cip

Introducerea Cărţii Electronice de Identitate a generat numeroase sesizări din partea românilor, în special privind lipsa adresei de domiciliu şi solicitarea unor documente considerate inutile. Guvernul anunţă primele soluţii concrete, la mai puţin de o lună de la lansarea platformei fara-hartie.gov.ro, şi promite simplificarea procedurilor administrative. În paralel, autorităţile lucrează la rezolvarea a 21 de probleme semnalate frecvent de cetăţeni.

Probleme cu noua Carte Electronică de Identitate. Soluţii rapide prezentate de Guvern după valul de sesizări ale cetățenilor

Guvernul prezintă soluţii concrete găsite până în prezent la sesizările românilor privind problemele apărute cu noua Carte Electronică de Identitate, pe care nu mai apare adresa de domiciliu, cerută însă în continuare cetăţenilor de bănci, notariate şi multe instituţii publice.

În urma discuţiilor cu reprezentanţii Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP), instituţia a dispus ca din 25 martie funcţionarii serviciilor publice comunitare să verifice ei înşişi datele de stare civilă ale solicitanţilor.

În privinţa adeverinţei de domiciliu, precizează Guvernul, soluţiile „avansează diferenţiat”: în cazul băncilor, acestea au primit deja accesul tehnic la baza de date a evidenţei persoanelor şi nu mai solicită documentul, iar în cazul notarilor, se testează un mecanism similar, aflat în fază avansată. Pentru extrasul de carte funciară, o nouă îndrumare obligă funcţionarii să interogheze direct sistemul ANCPI, extrasul generat automat constituind dovadă suficientă, precizează Guvernul.

Guvernul României anunţă, joi, prin platforma fara-hartie.gov.ro, primele rezultate concrete ale procesului de debirocratizare, la mai puţin de 30 de zile de la lansare. Pentru început au fost abordate sesizările primite în categoria „Paşaport şi Carte de Identitate”, una dintre cele mai raportate categorii de pe platformă (peste 300 de sesizări).

Soluţii în lucru pentru 21 de probleme considerate prioritare

În prezent, sunt în lucru soluţii pentru principalele 21 de probleme semnalate de cetăţeni pe această platformă, număr dublu comparativ cu obiectivul asumat iniţial. Demersul reflectă presiunea publică generată de dificultăţile întâmpinate după introducerea noului document electronic, dar şi disponibilitatea instituţiilor de a accelera procesul de modernizare administrativă.

Pe baza sesizărilor primite, echipa vicepremierului Oana Gheorghiu, cu sprijinul CERB (Comitetul pentru e-guvernare şi reducerea birocraţiei), a iniţiat discuţii cu Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor, principalul actor instituţional responsabil de procedurile semnalate.

Executivul a transmis că primul rezultat concret a fost emiterea unei îndrumări către toate serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor din ţară, prin care funcţionarul are obligaţia de a verifica el însuşi datele de stare civilă în sistemul informatic, fără a mai condiţiona preluarea dosarului de prezentarea fizică a documentelor. Măsura este implementată începând cu 25 martie 2026.

Potrivit sursei citate, pentru problema adeverinţei de domiciliu, soluţiile avansează diferenţiat, instituţie cu instituţie. Băncile au primit deja accesul tehnic la baza de date a evidenţei persoanelor şi nu mai solicită adeverinţa, iar pentru notari se testează un mecanism similar aflat într-o fază avansată.

În cazul extrasului de carte funciară, o nouă îndrumare obligă funcţionarii să interogheze direct sistemul ANCPI, extrasul generat automat constituind dovadă suficientă. Doar în situaţiile în care conexiunea tehnică nu funcţionează mai poate fi solicitat documentul de proprietate.

Reprezentanţii Executivului au mai arătat că serviciul electronic de stabilire a reşedinţei pentru posesorii de CEI este în curs de implementare, cu termen preconizat la finalul lunii mai 2026.

În paralel, Ministerul Afacerilor Interne analizează soluţiile tehnice şi juridice pentru exprimarea consimţământului de „luare în spaţiu” de la distanţă, în mediu electronic, măsură care ar putea reduce semnificativ deplasările la ghişee.

Lista completă a dificultăţilor raportate de cetăţeni

Principalele probleme semnalate au evidenţiat:

1. Adulţilor li se solicită certificatul de naştere la fiecare reînnoire a actului de identitate, deşi documentul a fost depus şi înregistrat în sistem la prima emitere şi nu suferă modificări în timp.
2. La emiterea primului act de identitate al copilului la împlinirea vârstei de 14 ani, funcţionarii solicită certificatul de naştere indiferent de data la care acesta a fost emis, deşi pentru documentele recente datele sunt disponibile direct în sistem.
3. Cetăţenii divorţaţi sunt obligaţi să prezinte hotărârea de divorţ în original la fiecare schimbare a actului de identitate, inclusiv după zeci de ani de la pronunţare, deşi documentul a mai fost depus anterior.
4. Cetăţenii căsătoriţi sunt obligaţi să prezinte certificatul de căsătorie la fiecare reînnoire a actului de identitate, inclusiv atunci când nu au intervenit modificări de nume sau stare civilă.
5. Cetăţenii sunt obligaţi să prezinte certificatul de deces al soţului/soţiei, al unui proprietar de imobil sau al altui terţ relevant pentru dosar, deşi decesul este un eveniment înregistrat de statul român şi disponibil în propriile sisteme informatice.
6. Extrasul de carte funciară este solicitat cetăţenilor pentru dovedirea adresei de domiciliu, deşi acest document este disponibil direct prin baza de date a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).
7. Cetăţenii care nu sunt proprietarii imobilului la adresa cărora doresc să îşi stabilească domiciliul sunt obligaţi să aducă proprietarul fizic la ghişeu, inclusiv atunci când acesta este în vârstă, bolnav sau locuieşte în altă localitate.
8. Unele ghişee de evidenţă a persoanelor solicită prezenţa ambilor părinţi pentru eliberarea actului de identitate al unui minor, deşi legea prevede că este suficientă prezenţa unui singur părinte sau a reprezentantului legal.
9. Cetăţenii sesizează că ridicarea noii Cărţi Electronice de Identitate se face exclusiv la ghişeu, fără posibilitatea livrării prin poştă, cum se practică pentru alte documente.
10. Programul de lucru al ghişeelor de evidenţă a persoanelor, de regulă între orele 8:00 şi 16:00, este inaccesibil pentru cetăţenii cu program de lucru standard, care sunt nevoiţi să folosească zile de concediu pentru proceduri administrative.
11. Persoanele cu dificultăţi de deplasare, vârstnicii şi cei din localităţi izolate nu pot accesa serviciile de eliberare a actelor de identitate, neexistând proceduri alternative sau servicii mobile suficient dezvoltate la nivel judeţean.
12. La emiterea unui CEI nou, seria şi numărul actului se schimbă, ceea ce a generat blocaje în relaţia cu băncile, care nu recunoşteau sau nu puteau actualiza automat noul act de identitate.
13. La emiterea unui CEI nou, administratorii de firme sunt obligaţi să actualizeze manual datele în Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), cu costuri de timp şi financiare.
14. Certificatul digital pentru semnătură electronică avansată încorporat în Cartea Electronică de Identitate nu este recunoscut de Spaţiul Virtual Privat (SPV) al ANAF pentru autentificare şi semnarea declaraţiilor fiscale.
15. La emiterea unui CEI nou, angajatorii sunt nevoiţi să actualizeze manual datele salariaţilor în Registrul Electronic de Evidenţă a Salariaţilor (ReGES).
16. Posesorii de Carte Electronică de Identitate nu pot stabili sau actualiza viza de reşedinţă în mediu online, fiind nevoiţi să se prezinte fizic la ghişeu.
17. Schimbarea domiciliului pe Cartea Electronică de Identitate necesită prezentarea fizică la ghişeu cu un dosar complet de documente.
18. Cetăţenii nu pot citi datele stocate pe cipul Cărţii Electronice de Identitate cu telefonul mobil, limitând accesul la funcţionalităţile digitale ale documentului.
19. Cetăţenii care au dobândit sau redobândit cetăţenia română sunt supuşi unor verificări suplimentare la fiecare solicitare de act de identitate, fără un termen clar comunicat şi fără nicio notificare pe durata procesului.
20. Autorităţi publice locale — primării, direcţii de taxe, instituţii judeţene — solicită cetăţenilor posesorii de CEI adeverinţa de atestare a domiciliului, deşi adresa este înscrisă electronic pe cipul documentului.
21. Notarii solicită adeverinţa de atestare a domiciliului posesorilor de Carte Electronică de Identitate, din cauza lipsei accesului la baza de date care permite citirea automată a acestei informaţii.

Platforma „Fără hârtie” poate transforma presiunea publică în soluții. Oana Gheorghiu: Sesizările cetăţenilor nu sunt reclamaţii în van

Potrivit Executivului, urmărirea progresului pe problemele aflate în lucru se poate face în mod transparent pe pagina fara-hartie.gov.ro/lucru. Autorităţile au subliniat că aceste rezultate nu ar fi fost posibile fără informaţiile concrete furnizate de cetăţeni. Fiecare sesizare publicată pe platformă, cu indicarea instituţiei, a procedurii şi a judeţului, a permis identificarea rapidă a problemelor recurente şi lucrul cu date precise alături de instituţiile responsabile.

În plus, volumul şi consistenţa sesizărilor au dat greutate solicitărilor de schimbare instituţională, contribuind la accelerarea procesului de analiză şi implementare a soluţiilor.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că sesizările cetăţenilor nu reprezintă reclamaţii fără rezultat, ci date concrete care pot genera schimbări reale.

„Sesizările cetăţenilor nu sunt reclamaţii în van, sunt date. Iar datele schimbă lucruri. Ceea ce am reuşit în mai puţin de 30 de zile arată că, atunci când cetăţenii şi instituţiile lucrează împreună pe baza unor informaţii concrete, birocraţia poate fi redusă uşor şi vizibil”, a declarat vicepremierul Oana Gheorghiu.

Guvernul îi încurajează pe români să continue să transmită problemele întâmpinate şi să participe activ la procesul de modernizare administrativă.

În acelaşi timp, Executivul transmite că adoptarea noii Cărţi Electronice de Identitate trebuie privită în contextul digitalizării accelerate a serviciilor publice şi al alinierii la standardele europene în materie de securitate şi interoperabilitate a datelor.

Avantajele concrete ale Cărţii Electronice de Identitate

Iată câteva dintre beneficiile sale:

• Are formatul unui card bancar şi încape în orice portofel.
• Poate fi eliberat opţional de la vârsta de 0 ani şi este recunoscut ca document de călătorie în toate statele membre ale Uniunii Europene, în Spaţiul Schengen şi în statele terţe care îl recunosc — o alternativă mai rapidă şi mai accesibilă decât paşaportul pentru familiile cu copii mici.
• Conţine un certificat digital pentru semnătură electronică avansată, emis gratuit de Ministerul Afacerilor Interne, care permite semnarea electronică a documentelor şi autentificarea în platformele digitale ale statului.
• Este un document cu nivel înalt de securitate, conform standardelor europene, cu elemente avansate de protecţie împotriva falsificării.
• Prima Carte Electronică de Identitate este gratuită pentru cetăţenii cu vârsta de peste 14 ani până la 1 iulie 2026, în limita fondurilor alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Executivul a mai precizat că programările pentru eliberarea documentului se fac exclusiv online, pe platforma hub.mai.gov.ro, în timp ce platforma fara-hartie.gov.ro rămâne deschisă pentru sesizări.

Autorităţile transmit că fiecare problemă semnalată contribuie la construirea unei administraţii publice mai simple, mai rapide şi mai apropiate de cetăţean, într-un proces de transformare care se doreşte ireversibil şi orientat spre digitalizare.