Primăriile unde se colectează doar 2% din taxe. Raportul Guvernului arată discrepanțe uriașe între localitățile din România

Un raport privind eficiența administrației publice centrale și locale arată diferențe majore între localitățile din România în ceea ce privește colectarea impozitelor pe proprietate. În timp ce unele administrații locale reușesc să încaseze aproape integral taxele datorate, altele abia depășesc pragul de 2%, situație pe care Guvernul o califică drept semn al unor „disfuncționalități majore și vulnerabilitate fiscală”.

Primăriile unde se colectează doar 2% din taxe

Executivul condus de Ilie Bolojan susține, în analiza privind eficiența administrației publice, că autonomia financiară a autorităților locale depinde direct de veniturile proprii generate în comunitate și de reducerea dependenței de fondurile primite de la bugetul de stat.

„Autonomia financiară locală se măsoară în capacitatea administrației publice de a genera venituri proprii în interiorul comunității, fără a depinde în mod covârșitor de alocări de la bugetul central de stat”, se arată în raport.

Documentul subliniază că impozitul pe clădiri și terenuri reprezintă una dintre puținele taxe aflate complet în responsabilitatea autorităților locale, atât în ceea ce privește stabilirea cotelor, cât și colectarea efectivă.

Zonele unde primăriile au cele mai mari probleme cu încasările

Datele analizate pentru anul 2024 arată că cele mai slabe rate de colectare sunt concentrate în mai multe localități din Moldova, Dobrogea, sudul Munteniei și Olteniei.

„În regiunile Moldova, Dobrogea, sudul Munteniei și Olteniei, se observă o concentrare vizibilă de UAT-uri cu grad de colectare redus, de sub 40%. Acest fapt este corelat cu lipsa zonelor urbane funcționale, gradul de sărăcie și veniturile populației”, precizează analiza Guvernului.

Printre localitățile cu cele mai mici niveluri de colectare a taxelor locale se află:

• Grajduri – 2%;
• Slobozia Bradului – 4%;
• Poșta Câlnău – 8%;
• Pardina – 10%;
• Turnu Măgurele – 17%.

Raportul vorbește în aceste cazuri despre „disfuncționalități majore și vulnerabilitate fiscală”, care afectează capacitatea administrațiilor de a funcționa eficient și de a finanța servicii publice locale.

Unde se colectează aproape integral taxele locale

La polul opus, documentul indică rezultate mult mai bune în Transilvania, Banat și în zona metropolitană București-Ilfov.

„În contrast, în Transilvania, Banat, zona metropolitană București-Ilfov, județele Constanța și Brăila, se remarcă un număr mai mare de UAT-uri care ating sau depășesc rate de colectare de peste 65%, semnalând o administrare fiscală riguroasă și/sau un grad mare de conformare voluntară”, se arată în raport.

Printre administrațiile locale cu cele mai ridicate niveluri de colectare se numără:

• Husasău de Tinca – 100%;
• Oncești – 100%;
• Concești – 99%;
• Păuca – 97%;
• Dragomirești-Vale – 95,38%.

De ce unele primării nu reușesc să încaseze taxele

Guvernul atrage atenția că nivelul redus al colectării nu este explicat întotdeauna prin lipsa proprietăților sau a bazei de impozitare.

Raportul identifică mai multe probleme care afectează încasările:

• veniturile reduse ale populației;
• evidențele neactualizate ale proprietăților;
• cote minime de impozitare;
• lipsa evaluărilor fiscale periodice;
• dificultăți în recuperarea creanțelor.

Potrivit documentului, multe comune și orașe mici înregistrează grade de colectare cuprinse între 20% și 80%, fiind afectate de lipsa personalului specializat și de dificultățile administrative.

Din 2027, impozitul pe proprietate ar putea fi calculat după valoarea de piață

Analiza apare în contextul în care taxele locale au crescut în 2026, iar în unele orașe majorările au ajuns la 50-80% comparativ cu anul precedent.

Ulterior, Guvernul a modificat legislația pentru a permite administrațiilor locale să reducă nivelul taxelor, după ce numeroase primării aplicaseră plafonul maxim permis de lege. A rămas însă valabilă bonificația de 10% pentru plata anticipată a impozitelor pe clădiri, terenuri și mașini până la 31 martie.

Ilie Bolojan a anunțat că, începând din 2027, impozitul pe proprietate ar urma să fie calculat în funcție de valoarea de piață a imobilelor.

„Avem un angajament să aplicăm de la finalul acestui an o cotă procentuală pe valoarea de piaţă a imobilelor. Această valoare de piaţă este în curs de stabilire pe baza tranzacţiilor care se fac în toată ţara”, a explicat Bolojan.

Premierul susține că noul sistem nu ar trebui să ducă la o nouă explozie a taxelor locale.

„Nu va însemna o nouă majorare, pentru că procentul pe care îl aplică localităţile va putea fi reglat de la fiecare localitate. Dar este adevărat că valoarea care se va plăti va fi apropiată de ceea ce se plăteşte anul acesta”, a declarat Ilie Bolojan.