În România, datele relevă un contrast puternic între percepția asupra sănătății mintale și comportamentul real de prevenție. Potrivit raportului, 84% dintre români își evaluează starea mintală ca una bună, un procent semnificativ peste media europeană de 64%. Cu toate acestea, doar 15% dintre respondenți apelează constant la suport specializat, în timp ce 82% declară că nu solicită ajutor de la specialiști.
În locul intervenției medicale, românii preferă metode alternative de gestionare a stresului și a stării de bine, precum timpul petrecut cu familia, sportul, meditația sau yoga. Chiar și așa, 26% dintre respondenți afirmă că au trecut prin episoade de burnout cauzate de experiențe profesionale intense.
Sănătatea, o prioritate majoră
La nivel european, sănătatea rămâne o prioritate majoră în 2025, însă sistemele medicale învechite din mai multe state reprezintă o barieră semnificativă, alimentând nemulțumirea populației. Cele mai ridicate niveluri de insatisfacție se regăsesc în Ungaria (74%), Serbia (63%) și Bulgaria (59%).
România urmează același trend, cu 52% dintre respondenți nemulțumiți de sistemul de sănătate și 56% care consideră că nu există acces egal la servicii și îngrijiri medicale, potrivit Raportului de Sănătate STADA.
„Raportul de Sănătate STADA arată o realitate delicată cu care ne confruntăm. În 2024, 58% dintre români se declarau nemulțumiți de sistemul de sănătate, invocând ca principale motive dificultatea de a obține o programare (41%) și primirea unor îngrijiri medicale pe care le catalogau drept de slabă calitate (51%).
În 2025, observăm o scădere a nemulțumirii cu șase puncte procentuale. Această schimbare înspre mai bine este rezultatul eforturilor depuse în sistemul medical de către medici și asistenți, dar și de mediul privat, care oferă sprijin acolo unde este nevoie. Este esențial ca aceste eforturi să fie menținute”, spune Mihai Fugarevici, General Manager STADA România.
Prevenția medicală, o problemă
Prevenția medicală rămâne un punct sensibil în România. Potrivit raportului, 62% dintre respondenți nu participă la controale medicale preventive. Principalele motive invocate sunt costurile ridicate (28%), percepția că aceste controale nu sunt necesare (31%) și lipsa de informare cu privire la investigațiile recomandate (21%).
În schimb, majoritatea românilor declară că au grijă de sănătatea lor prin alte mijloace: 68% afirmă că iau vitamine și suplimente alimentare, fac mișcare săptămânal și adoptă o alimentație echilibrată.
La nivel european, se conturează un trend general de adoptare a unui stil de viață sănătos, însă doar unul din doi europeni reușește să mențină constant aceste obiceiuri. Constrângerile financiare, problemele de sănătate mintală și accesul limitat la servicii medicale sunt principalele obstacole identificate.
Farmacistul, un reper de încredere pentru români
Raportul arată că medicii de familie, cadrele medicale, oamenii de știință și farmaciștii se bucură de un nivel foarte ridicat de încredere în rândul românilor. Vizita la farmacie rămâne o practică frecventă, pacienții apelează la farmaciști pentru informații despre administrarea tratamentelor, efecte secundare și alternative terapeutice.
Astfel, 47% dintre români merg la farmacie pentru informații legate de tratament, 42% pentru achiziția de produse, 37% consideră farmaciile un punct-cheie pentru un stil de viață sănătos, iar 23% spun că au încredere în farmaciștii pe care îi cunosc.
Farmaciștii sunt consultați în special pentru afecțiuni comune, precum durerile de gât, congestia nazală și durerile de cap, dar și pentru probleme mai complexe, precum durerile de spate, oboseala cronică, insomnia sau greața.
Inteligența artificială în sănătate, între interes și neîncredere
Atitudinea românilor față de utilizarea inteligenței artificiale în locul unei consultații medicale este împărțită. Potrivit raportului, 46% ar lua în considerare folosirea AI, în timp ce același procent respinge această opțiune.
Cei care ar apela la inteligența artificială invocă accesibilitatea rapidă (51%) și motivele financiare (27%), în timp ce reticența este alimentată de lipsa de încredere în acuratețea recomandărilor medicale (53%) și de nevoia interacțiunii umane în actul medical.
La nivel european, 39% dintre respondenți ar lua în calcul consultarea AI în locul unui medic, însă 52% rămân precauți. Cele mai ridicate niveluri de reticență se regăsesc în Belgia (65%) și Olanda (61%).
