Limită de vârstă pentru accesul la reţelele sociale. Reguli noi în Europa. Măsurile propuse de Parlamentul European

Legislativul european a adoptat un raport amplu care solicită măsuri ferme la nivelul UE pentru protejarea copiilor în mediul digital. Printre propuneri se numără o limită de vârstă de 16 ani pentru accesarea platformelor online, verificări stricte ale vârstei și interzicerea designului manipulator care generează dependență.

Limită de vârstă la 16 ani și reguli unitare pentru accesarea platformelor

Parlamentul European a votat joi un raport non-legislativ ce vizează consolidarea protecției minorilor online, arătându-și preocuparea în privința riscurilor cu care se confruntă copiii în mediul digital. Documentul a fost adoptat cu 483 voturi pentru, 92 împotrivă și 86 de abțineri.

Eurodeputaţii propun stabilirea unei limite de vârstă la nivel european: 16 ani pentru accesarea rețelelor sociale, platformelor de video-sharing și serviciilor AI conversaționale, cu posibilitatea ca minorii între 13 și 16 ani să poată utiliza aceste servicii doar cu acordul părinților.

Parlamentul salută eforturile Comisiei privind dezvoltarea aplicației europene de verificare a vârstei și a portofelului digital eID, insistând însă ca aceste mecanisme să fie precise și să protejeze confidențialitatea minorilor. De asemenea, eurodeputații subliniază că responsabilitatea finală rămâne la platforme, care trebuie să își proiecteze serviciile având în vedere siguranța copiilor.

Interzicerea mecanismelor care creează dependență și limitarea designului manipulator

Raportul solicită un set amplu de măsuri pentru reducerea expunerii minorilor la practici digitale nocive. Parlamentul European cere interzicerea mecanismelor considerate adictive — derularea infinită, redarea automată sau sistemele de recompense pentru utilizarea continuă — alături de alte elemente de design manipulator.

Legislativul european cere și reglementarea tehnologiilor persuasive, precum publicitatea direcționată, marketingul prin influenceri sau interfețele înșelătoare, care ar urma să fie tratate în viitorul Act privind echitatea digitală. Printre alte recomandări se numără eliminarea „cutiilor de pradă”, limitarea sistemelor de recomandare bazate pe interacțiunea comportamentală și interzicerea stimulentelor financiare acordate influencerilor minori.

Răspundere directă pentru conducerea platformelor în caz de nerespectare

Pentru a întări aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale, eurodeputații consideră că membrii conducerii superioare ai companiilor digitale ar trebui să poată fi trași la răspundere personal în situațiile grave și repetate de încălcare a legislației, în special când sunt afectați minorii.

Parlamentul European solicită intervenții urgente pentru reglementarea riscurilor etice și juridice generate de AI generativă, inclusiv deepfake-uri, chatbot-uri de companie sau aplicații capabile să producă imagini manipulate fără consimțământ.

În plen, raportoarea Christel Schaldemose (S&D, Danemarca) a transmis un mesaj ferm:

„Sunt mândră de acest Parlament, că putem fi uniţi pentru protejarea minorilor online. Alături de o aplicare fermă şi consecventă a Legii privind serviciile digitale, aceste măsuri vor creşte dramatic nivelul de protecţie a copiilor. În sfârşit, decidem nişte limite. Le spunem clar platformelor: serviciile voastre nu sunt concepute pentru copii. Şi experimentul se termină aici”.

Date îngrijorătoare privind utilizarea internetului de către minori

Documentul adoptat face trimitere la cercetări recente care arată că 97% dintre tineri folosesc internetul zilnic, iar 78% dintre adolescenții cu vârste între 13 și 17 ani își verifică telefonul cel puțin o dată pe oră. Un minor din patru se încadrează deja într-un tipar de utilizare „problematică” sau asemănătoare dependenței.

Potrivit Eurobarometrului din 2025, peste 90% dintre europeni consideră urgente măsurile de protejare a minorilor online, invocând efectele negative asupra sănătății mintale, expunerea la violență psihologică și accesul la conținut inadecvat vârstei.

Potrivit raportului, mai multe țări din UE au început să adopte propriile limite de vârstă și sisteme de verificare, însă Parlamentul European insistă ca aceste măsuri să fie armonizate la nivelul întregii Uniuni.