Creșterea prețurilor la carburanți în România
Creșterea recentă a prețurilor la carburanți în România nu reflectă încă integral scumpirea petrolului la nivel internațional. Potrivit lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociația Energia Inteligentă, decalajul dintre achiziția petrolului și apariția majorărilor la pompă poate dura câteva săptămâni.
Transportul și aprovizionarea sunt principalele motive pentru decalaj. Motorina adusă din Europa sau Turcia ajunge în aproximativ 10 zile, iar cea din Golful Persic poate dura până la trei săptămâni. Astfel, prețul la pompă reflectă achizițiile anterioare, nu cotațiile actuale ale petrolului.
Statisticile arată că între 31 decembrie și 28 februarie 2026, țițeiul Brent a crescut cu 18,5%, în timp ce prețul motorinei în România a crescut doar cu 8,5%. Din aceasta, 3,75% reprezintă majorarea accizei de la începutul anului. Prin urmare, scumpirea efectivă a fost de aproximativ 5%.
„Trebuie să ne uităm un pic pe statistică și să vedem că între 31 decembrie și 28 februarie țițeiul Brent a crescut cu 18,5%. În aceeași perioadă motorina în România a crescut cu 8,5%, din care 3,75% a fost creșterea de acciză de la 1 ianuarie 2026. Dacă extragem această acciză, rămâne o creștere de aproximativ 5%”, a explicat Chisăliță pentru digi24.ro.
Tensiunile din Orientul Mijlociu, inclusiv zona strâmtorii Ormuz, au efecte indirecte asupra pieței. Traderii internaționali anticipează riscuri și ajustează prețurile, luând în calcul incidente precum situația din Venezuela sau alte crize geopolitice. Acest lucru poate accelera sau întârzia creșterile la pompă.
România are suficiente stocuri și producție internă
România beneficiază de stocuri comerciale și strategice care pot acoperi consumul normal timp de până la patru luni în scenarii extreme.
„Am avut o creștere de aproape 19% la țiței și doar 5% la motorină”, a subliniat expertul. „Pe motorină, dacă aducem din zona europeană sau din Turcia, avem nevoie de aproximativ 10 zile să ajungă. Dacă vorbim de zona Golfului Persic, discutăm de două săptămâni sau chiar trei. Deci motorina care astăzi costă 83 de dolari, eu ar trebui să o văd peste 10 zile dacă vine din Turcia sau peste trei săptămâni dacă vine din Golful Persic”, a spus el.
Trei rafinării interne și producția anuală de 2,8 milioane de tone de țiței asigură aproximativ 20% din necesarul de benzină și motorină.
„România, fiind și producător și având capacități de stocare importante și trei rafinării, are deja stocate benzină, motorină sau țiței. Avem un stoc comercial de aproximativ două săptămâni până la 30 de zile. Dacă mâine n-ar mai intra nimic în țară, aproximativ o lună de zile s-ar putea alimenta consumul normal doar din stocurile comerciale”, a explicat Dumitru Chisăliță.
„Mai există o rezervă de țiței între 30 și 60 de zile care poate să acopere necesarul. Avem și producția noastră internă – aproximativ 2,8 milioane de tone de țiței pe an, ceea ce înseamnă cam 20% din ceea ce consumăm noi ca benzină și motorină”, a adăugat acesta.
Taxele și accizele fac jumătate din prețul carburanților
În România, 50-55% din prețul benzinei și motorinei reprezintă taxe, accize și TVA. Aceasta explică de ce ajustările fiscale pot avea un impact semnificativ asupra costului final la pompă. Statul are instrumente precum ajustarea accizelor sau eliminarea unor taxe pentru a reduce presiunea asupra consumatorilor.
„Avem aceste situații care ne-ar putea duce fără nicio problemă undeva la trei luni de zile dacă totul este blocat, ceea ce nu se întâmplă în momentul de față. Navele intră și ies. Dacă s-ar bloca tot, am avea 30 de zile stoc comercial și încă trei luni de stocuri strategice”, a afirmat Chisăliță.
„Ce este important este să avem marfă. A doua problemă este prețul acestei mărfi. Dacă ne uităm la benzină, aproximativ 50% din preț este acciză și TVA. La benzină chiar 55% din preț reprezintă taxe”, a adăugat el.
Pe termen scurt, românii pot observa încă creșteri ale prețurilor la motorină și benzină, pe măsură ce scumpirile de pe piețele internaționale se transmit la pompă. Cu toate acestea, securitatea aprovizionării este asigurată, iar autoritățile au posibilitatea de a interveni pentru a limita impactul asupra consumatorilor.
„Există o elasticitate prin care statul poate să lucreze: acciza, TVA, eliminarea taxei pe stâlp sau eliminarea taxei pe taxă. Gândiți-vă că noi plătim TVA la acciză – adică o taxă la taxă”, a spus Chisăliță.
„Este o chestiune care, din păcate, nu prea mai există nicăieri în lume”, a conchis el.
