Prețurile la alimente în România, Bulgaria și Ungaria. Ce arată datele europene comparative despre coșul zilnic
SURSA FOTO: Imagine generată cu ajutorul AI - Evoluția prețurilor la alimente
Cum a evoluat prețul coșului zilnic de alimente în România, Bulgaria și Ungaria în a doua parte a anului 2025. Folosind datele centralizate la nivel european am realizat o comparație directă privind evoluția prețurilor pentru produsele de bază consumate zilnic: pâine, cereale, carne, lapte, brânză și ouă.
Ce sunt indicii HICP și cum se transformă în procente ușor de înțeles
Pentru comparații între țări, Uniunea Europeană folosește indicii armonizați ai prețurilor de consum (HICP), calculați lunar de Eurostat. Acești indici arată variația prețurilor în timp, raportată la un an de bază, care în acest caz este 2015.
Pentru a obține procentele de creștere sau scădere, comparăm valorile indicelui din două momente diferite. De exemplu, dacă un indice crește de la 170 la 175, asta înseamnă o creștere de aproximativ 3%.
Procentele de mai jos arată schimbarea dintre august și decembrie 2025, adică a doua parte a anului, pentru România, Bulgaria și Ungaria privind produsele deja menționate.
Privite comparativ, procentele scot mai clar în evidență diferențele dintre țări. România are cele mai consistente creșteri la majoritatea produselor alimentare analizate, în special la lapte, brânză și ouă. Bulgaria are evoluții moderate, cu variații mici, iar Ungaria este singura țară unde apar scăderi clare la anumite categorii, în special la carne și, marginal, la pâine.
Pâinea și cerealele s-au scumpit ușor în România, au rămas stabile în Bulgaria și au scăzut marginal în Ungaria
În România, indicele HICP pentru pâine și cereale a crescut de la aproximativ 176,9 puncte în august la 179,5 puncte în decembrie 2025. Aceasta înseamnă o creștere de circa 1,5% în a doua parte a anului.
În Bulgaria, indicele a urcat de la aproximativ 200,2 puncte la 201,6 puncte. Creșterea este de aproximativ 0,7%, ceea ce indică o evoluție relativ stabilă a prețurilor la pâine.
Ungaria este singura dintre cele trei țări unde indicele scade ușor. De la aproximativ 235,2 puncte în august, se ajunge la circa 233,9 puncte în decembrie 2025. Scăderea este de aproximativ 0,6% în a doua parte a anului.

Prețurile la carne au crescut ușor în România și Bulgaria, în timp ce în Ungaria s-a înregistrat o scădere vizibilă
Pentru carne, România înregistrează o creștere modestă. Indicele urcă de la aproximativ 169,2 puncte în august la 171,3 puncte în decembrie 2025, ceea ce înseamnă o creștere de circa 1,2%.
În Bulgaria, indicele rămâne aproape neschimbat. De la 177,5 puncte în august, ajunge la un nivel similar în decembrie. Variația este foarte mică, de sub 0,1%, ceea ce indică stabilitate a prețurilor la carne în această perioadă.
Ungaria are o evoluție diferită. Indicele scade de la aproximativ 171,1 puncte în august la 167,3 puncte în decembrie 2025. Aceasta înseamnă o scădere de aproximativ 2,2% în a doua parte a anului.

Laptele, brânza și ouăle s-au scumpit cel mai vizibil, mai ales în România
Când vorbim despre lapte, brânză și ouă, vedem cele mai clare creșteri procentuale. În România, indicele urcă de la aproximativ 171,3 puncte în august la 176,8 puncte în decembrie 2025. Creșterea este de aproximativ 3,2%, cea mai mare dintre categoriile analizate.
În Bulgaria, indicele crește de la circa 184,1 puncte la aproximativ 186,1 puncte. Asta înseamnă o creștere de circa 1,1% în a doua parte a anului.
În tot acest timp, Ungaria înregistrează o creștere mai mică. Indicele urcă de la aproximativ 193,9 puncte în august la 194,9 puncte în decembrie 2025, ceea ce se traduce printr-o creștere de aproximativ 0,5%.

Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





